De ce se bate pasul pe loc în problema transnistreană

În 2016, la finalul președinției germane a OSCE, s-a reușit dezghețarea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol. Atunci a fost semnat la Berlin un nou protocol, care includea opt puncte prioritare în negocieri. Anul trecut, mai multe prevederi din acel protocol au fost îndeplinite, printre care redeschiderea unui pod pe Nistru sau eliberarea unor numere speciale pentru autoturismele transnistrene. Cu toate acestea, experții de la Chișinău sunt de părere că autoritățile moldovenești fac prea multe cedări, iar la mijloc ar fi lipsa voinței de rezolvare a conflictului din ambele părți.

 

Criza negocierilor

În 2018, autoritățile de la Chișinău au anunțat că s-a reușit să fie implementate 6 din cele 8 prevederi din pachetul „Berlin-plus”, care a fost semnat pe timpul președinției germane a OSCE. Dar, odată cu începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, clasa politică moldovenească a dat la o parte problema transnistreană. Mai mult, în cadrul ultimelor alegeri, a fost anunțat că în viitorul parlament de la Chișinău vor fi prezenți doi deputați care vor reprezenta interesele cetățenilor din regiune.

 

Între timp, Slovacia a renunțat să mai numească un reprezentant special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, păstrându-l pe italianul Franco Frattini, care a gafat prin mesaje de laudă aduse Federației Ruse în rezolvarea conflictului. Aflat săptămâna trecută într-o vizită oficială la Chișinău, Frattini a avut un discurs în care încuraja „ambele părți să continue această cale în spiritul dialogului și al cooperării reciproce, indiferent de procesele politice interne”.

 

Vizita oficialului italian a fost precedată de scandaluri generate de două investigații jurnalistice, care demonstrează că autoritățile de la Chișinău ascund faptul că ar avea interese în regiune. Prima investigație arăta că fabricile de criptomonede deschise în regiunea transnistreană funcționează cu utilaj importat prin vama controlată de Chișinău. A doua a fost despre intervenția premierului Pavel Filip către autoritățile ucrainene în favoarea uzinei metalurgice de la Râbnița, care risca să fie lovită de sancțiunile ucrainene impuse unui număr de 700 de firme cu legături cu Rusia.

 

Nici de această dată Frattini nu a avut prea multe de comentat, ci a sprijinit retorica autorităților moldovenești, susținând că Guvernul are în datoria sa să apere interesele tuturor celor care trăiesc în Republica Moldova. Același mesaj a fost prezent în toate declarațiile făcute în cadrul vizitei reprezentantului OSCE la Chișinău.

 

Vlad Kulminski, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, este de părere că această liniște în procesul de negocieri se explică prin faptul că, după alegeri, clasa politică de la Chișinău să află în plină criză politică privind crearea unei noi coaliții de guvernare.

 

„Eu cred că OSCE vrea să mențină procesul de dialog într-o perioadă destul de dificilă, atunci când de fapt negocieri nu au loc, iar la Chișinău nu există un Parlament funcțional. După cum știm sunt 13 grupuri de lucru, în cadrul cărora sunt analizate un șir de probleme importante, iar acestea trebuie rezolvate în pofida crizei politice. Astfel, un proces serios de negocieri nu poate avea loc în lipsa unui Parlament, care ar putea să își asume răspunderea pentru anumite decizii. Sunt convins că Frattini a discutat și chestiunile rămase de îndeplinit din așa numitul pachet „Berlin-plus”. Cu toate că au fost atinse unele rezultate pe acest segment, în cadrul acestui pachet mai rămân unele probleme care sunt mult mai dificil de rezolvat, cum ar fi cele legate de cazurile penale sau privind telecomunicațiile. Și aici apare o altă problemă pentru R. Moldova. Rezolvarea acestor probleme în lipsa unui dialog politic privind statutul regiunii Transnistria este destul de periculoasă, pentru că noi nu avem un concept în cadrul căruia ar putea fi soluționate aceste probleme separat. Pericolul constă în faptul că, dacă noi vom continua așa, fără negocieri politice, atunci noi ne putem pomeni într-o situație în care statutul regiunii va deveni de sine stătător, iar modul de rezolvare a acestor probleme creează un precedent în viitor”, a declarat analistul pentru DW.

 

Tiraspolul vrea tot mai multe

În pofida rezultatelor palpabile obținute în ultimii ani, se pare totuși că autoritățile de la Chișinău au făcut mai multe concesii decât progrese pe anumite segmente sensibile. Mai mult, autoritățile nerecunoscute acționează deseori încălcând principiile unor negocieri corecte. Astfel, Tiraspolul a decis să introducă vinietă pentru șoferii de pe malul drept al Nistrului, iar pentru a putea circula în regiunea transnistreană, șoferii vor trebui să achite circa 100 de euro pe an.

 

Într-un briefing de presă, vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic a calificat acțiunea ca fiind bizară, pentru că se aplică pe persoane, dar nu pe vehicul. „Am solicitat anularea acestei taxe pentru orice persoană, indiferent care ar fi statutul acesteia și abandonarea unei practici care vine să înrăutățească viața cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistru”, a mai spus Lesnic.

 

Rosian Vasiloi, expert în domeniul securității de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, consideră că autoritățile de la Tiraspol încearcă permanent să sensibilizeze diplomații și actorii implicați în procesul de negocieri, iar prestația lui Frattini s-a asemănat cu cea a unui avocat al Transnistriei.

 

„Tot ce se face în domeniul politicilor de reintegrare în ultimii ani se face sub umbrela „grijii față de cetățeni”, iar în realitate această grijă nu există. Noi discutăm ceea ce se întâmplă doar post factum, dar nu analizăm toate politicile de reintegrare, ce viziune avem. Dacă e să vorbim despre problematica legată de vinietă atunci pot spune că acesta este un șiretlic folosit la negocieri de autoritățile separatiste de la Tiraspol. Ei vor scoate această reglementare de pe rol și vor cere ceva în schimb. Dacă ne aducem aminte de celelalte protocoale, ele au fost semnate exact după același scenariu. De exemplu, noi le-am eliberat plăcuțe de înmatriculare neutre. Acum ei cer și permise de conducere neutre. Ce se întâmplă cu cetățenii sechestrați în regiune? Cum sunt respectate drepturile omului? De ce aceste subiecte nu se discută în cadrul negocierilor? Aceasta demonstrează că noi nu avem viziune cum reintegrăm țara”, a menționat expertul pentru DW.

 

Liniște la Tiraspol

Este de remarcat că pe parcursul ultimilor ani retorica autorităților transnistrene a fost una de nerecunoscut. Dacă anterior Tiraspolul reacționa negativ la multe din inițiativele de negociere, de această dată, oficialii preferă să nu iasă cu declarații tăioase. În același timp, potrivit analiștilor de la Chișinău, în Transnistria s-a înregistrat o cădere economică, iar introducerea utilajelor de producere a criptovalutei sau introducerea vinietei ar demonstra faptul că autoritățile nerecunoscute ar încerca să acumuleze mai mulți bani în bugetul regiunii.

 

Anatolii Dirun, directorul Școlii de Cercetări politice de la Tiraspol, este de părere că situația macro-economică din Transnistria este stabilă, cu toate că prețurile pentru produsele agricole au crescut considerabil în ultima perioadă.

 

„Toate episoadele pe care le-ați menționat sigur că influențează situația. Luând în considerare câți bani varsă uzina metalurgică în bugetul regiunii, sigur că partea transnistreană va folosi toate instrumentele pentru ca această întreprindere să nu își oprească activitatea. Dacă ne referim la faptul că premierul moldovean a intervenit ca uzina să fie exclusă din lista sancțiunilor, sigur că e important să menționăm că aceasta are un efect benefic asupra ocupării forței de muncă. Nu trebuie să uităm că pentru a exporta uzina trebuie să treacă proceduri de licențiere la organele de stat moldovenești. Astfel, în această situație au de câștigat ambele părți, dacă lăsăm jocurile de după culise. Dar, dacă vorbim că anumite forțe de la Chișinău sau Tiraspol încearcă să speculeze și să zică că există interese obscure economice, atunci pentru noi, analiștii din regiune, acest lucru este un secret. Astfel, noi nu trebuie să ne mirăm că deseori noi devenim martorii unor înțelegeri economice din ambele părți, inclusiv și la nivel politic”, a comentat pentru DW Anatolii Dirun.