MSC: Un coș comun UE pentru achiziția de arme

Europa "trebuie să-și facă temele" pentru "a continua această unitate transatlantică foarte puternică" proiectată de-a lungul weekendului în care șefi de state și de guverne, miniștri de externe sau apărare, figuri marcante din lumea academică și de afaceri sau din societatea civilă s-au întâlnit la cea de-a 59-a Conferință pentru Securitate de la München. Este mai mult decât o concluzie a dezbaterilor, este o provocare, punctată de noul președinte al evenimentului, Christoph Heusgen, fost consilier de politici internaționale al ex-cancelarei federale, Angela Merkel, și fost ambasador german în SUA.

"Cheltuielile europene și germane pentru apărare trebuie să crească", a precizat diplomatul, în mesajul transmis la închiderea întâlnirilor din capitala bavareză. "Trebuie să avem capacități pentru a sprijini Ucraina, dar și pentru a ne construi propria apărare".

Unitatea la care s-a referit Heusgen se reflectă în refuzul de a accepta "breșe de civilizație" și nici ca, "în secolul 21 granițele în Europa să fie schimbate cu forța. Nu acceptăm acest război oribil care se poartă".

Nu există jumătăți de negocieri

Președintele polonez, Andrzej Duda, a vorbit despre vizita președintelui american Joe Biden la Varșovia, unde va participa la întâlnirea liderilor celor nouă națiuni de pe flancul estic al NATO și va rosti un discurs cu ocazia împlinirii unui an de la invazia rusă a Ucrainei. Un mesaj despre care Casa Albă a transmis deja că va puncta "modul în care Statele Unite au coagulat lumea pentru a sprijini poporul Ucrainei". Cu câteva zile înainte de discursul lui Biden este programat și un discurs al lui Vladimir Putin.

"Ucraina și-a câștigat dreptul de a negocia aderarea la UE prin sacrificiul său uimitor", a spus Duda, care a punctat, pe parcursul panelului la care a fost invitat, că țara sa este singura din Uniune și din NATO care se învecinează atât cu Ucraina cât și cu Rusia. "Sfatul meu pentru ei este: să nu credeți că vor exista scurtături, nu negociați jumătăți de înțelegere". Uniunea Europeană are un corp de legi, la care s-a lucrat de-a lungul mai multor decenii, care nu se poate schimba. "Cu cât mai repede traduceți legislația UE în ucraineană și o veți adopta în parlament, cu atât mai repede veți deveni membru", a adăugat Duda. "Important este să le explici propriilor oameni: vă adaptați pentru a vă alătura unui lucru care există deja".

În ce privește suspendarea Rusiei din Consiliul Europei, Duda a amintit că Moscova a avut la dispoziție acest spațiu de dezbatere politică multinațională pentru a-și exprima principalele sale preocupări cu privire la guvernul Ucrainei și pentru a le găsi o soluție legală. "Rusia ar fi fost îndreptățită să susțină acolo că nu îi place legea ucraineană privind limba sau drepturile vorbitorilor de limbă rusă din Crimeea. Dar nu trebuie să invadezi!". Sentimentul de predictibilitate al structurilor europene care au încorporat odată Rusia nu poate fi restaurat fără o schimbare la Moscova, pentru că „regimul rus a încălcat regulile", a conchis președintele polonez.

După mulți ani, aceasta a fost cea dintâi ediția a conferinței de la München la care Rusia nu a trimis nici o delegație. Organizatorii evenimentului obișnuiau să invite a cât mai mulți participanți, indiferent cât de dificile ar fi relațiile cu unii. Gazdele au apreciat că nu doresc să ofere propagandei ruse o platformă de afirmare iar Moscova apreciase, la începutul lunii, că nu va trimite pe nimeni deoarece, în ultimii ani, conferința ar fi devenit din ce în ce mai mult un "for transatlantic".

Achiziții comune de muniții

Asemeni președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa Guvernului Estoniei, Kaja Kallas, a recomandat ca membrii blocului comunitar să pună în comun resurse pentru a accelera producția și livrările de muniție către Ucraina.

Un an de război a pus presiune asupra rezervelor de muniție occidentale și rusești, stocate ani de zile, și a capacității de producție deopotrivă. Kallas a sugerat "un mecanism similar cu cel al vaccinurilor", când țările europene au pus la comun fonduri și au plasat centralizat comenzile de achiziții către producători. 

"Industria militară rusă lucrează în trei schimburi astfel că Rusia poate trage într-o zi producția europeană de obuze de artilerie dintr-o întreagă lună. Iar industria europeană de apărare nu și-a sporit producția" și, a completat Kallas, se plânge că nu are comenzi în așteptare care să justifice recrutarea de personal pentru a fabrica mai mult. "Care sunt obstacolele? Pentru că, în mod clar, dacă privim la ce se întâmplă, există cerere".

Ulf Kristersson, prim-ministrul Suediei, țară ce deține Președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a remarcat că este mai profitabilă utilizarea arhitecturii comunitare de securitate în locul schimbării acesteia.

Kristersson a povestit despre o discuție purtată cu președintele finlandez Sauli Niinisto cu o zi înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, din februarie anul trecut. "Nu știam ce avea să se întâmple la ora patru dimineața. Însă riscul imediat era acolo. Dar am discutat despre celălalt risc: vom rămâne uniți? Vor rămâne țările Uniunii Europene unite sau vor exista diviziuni serioase între ele? Mai mult, vom rămâne uniți cu SUA sau se vor accentua diferențele pe care le-am avut în anii precedenți". Între timp, Suedia și Finlanda caută să obțină împreună admiterea NATO, după ce și-au păstrat vreme de decenii neutralitatea, în timpul Războiului Rece. "Doar pentru a puncta evidența: am rămas uniți. Și încă mai suntem, un an mai târziu."

Europenii, prea lenți, prea neatenți

Kristersson a menționat și mesajul pe care l-a primit de la oficialii ucraineni, vineri, când a vizitat Kievul: "Voi chiar livrați arme, dar le livrați prea târziu, prea fără tragere de inimă, în loc să o faci mai devreme și mai hotărât".

"Să trecem de la cuvinte la fapte", a completat și șeful diplomației europene, Josep Borrell. Europa ar trebui să recunoască că i-a luat prea mult să adopte unele "decizii critice” cu privire la exporturile militare, cum ar fi livrarea tancurilor de atac. "Nu se câștigă un război fără astfel de arme". Deși guvernele europene au convenit, teoretic, în urmă cu câteva săptămâni, să sprijine în acest fel Ucraina, în practică, găsirea unor unități disponibile se dovedește problematică. În actuala penurie de muniție, producția de noi provizii s-ar putea bloca în spatele unei cozi de comenzi preexistente. "Trebuie să folosim tot ceea ce avem în statele membre și să furnizăm Ucrainei", a adăugat Borrell, care a vorbit și despre un alt efort necesar: demontarea propagandei Kremlinului, care plasează în jurul lumii, în special la foștii parteneri din Africa sau America Latină, o anumită imagine redusă la un conflict între Occident și Rusia a războiul din Ucraina. Moscova se comportă "ca o putere imperialistă, o putere neocolonială", a adăugat Înaltul Reprezentant al UE. Europa trebuie să arate mai mult interes față de partenerii din sud, pentru a-i implica în reacția mondială împotriva Rusiei.

România a fost reprezentată de ministrul de Externe Bogdan Aurescu, al cărui mesaj a fost o nouă pledoarie pentru o atenție sporită acordată securității din zona Mării Negre.