Conferinţa de securitate de la München în opt puncte

1. De ce este Conferinţa de securitate de la München atât de importantă?

Ea constituie o platformă unică la nivel mondial a elitei internaţionale în materie de politică de securitate. În niciun alt loc din lume nu se reunesc, într-un spaţiu atât de restrâns, atât de numeroşi reprezentanţi ai guvernelor, chiar şi inamice, şi experţi în materie de securitate. Însemnătatea evenimentului nu rezidă doar în programul adoptat. Chiar mai importante decât acesta sunt discuţiile informale între participanţi, pe culoare şi în camerele de hotel, posibilitatea ca aceştia să intre în contact personal, să-şi exprime poziţiile, să traseze linii roşii sau să facă schimb de idei vizând rezolvarea unor conflicte. Conferinţa oficială cu ale sale 30 de dezbateri tematice şi 120 de vorbitori înscrişi la cuvânt este doar "vârful aisbergului", în comparaţie cu cele 2000 de aşa-numite "bilaterals" înscrise în program, după cum a subliniat gazda reuniunii, fostul ambasador german Wolfgang Ischinger

2. Care sunt temele conferinţei?
"Munich Security Report", documentul publicat în ajunul conferinţei pentru a sluji drept bază de discuţii, este intitulat "Pe marginea prăpastiei - şi înapoi?" ("To the Brink - and Back?"). Tema centrală este noua nesiguranţă apărută după ce SUA nu mai par dispuse să joace rolul de lider mondial şi garant al ordinii internaţionale. În context, a apărut chestiunea cum poate Europa să-şi asigure propria securitate, într-un mediu marcat de tensiuni cu Rusia şi de naţionalismul în creştere. O temă va fi şi teama de o nouă cursă a înarmării atomice după ce Pentagonul a publicat la începutul lunii februarie planul de modernizare a arsenalului atomic al SUA. În plus, pe ordinea de zi figurează siguranţa cibernetică, raportul dintre schimbările climatice şi conflicte şi situaţia din Orientul Mijlociu, după înfrângerea aşa-numitului Stat Islamic.

3. Cine participă la Conferinţă?
Hotelul Bayerischer Hof, locul de desfăşurare al evenimentului, aşteaptă mai bine de 500 de participanţi de rang înalt din toată lumea. Sunt aşteptaţi 21 de şefi de stat şi de guvern, între care preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, premiera britanică Theresa May, premierul francez Edouard Philippe, premierul israelian Benjamin Netanyahu şi premierul turc Binali Yildirim. Guvernul german va fi reprezentat, între alţii, de ministrul de Externe, Sigmar Gabriel, şi colega sa de la Apărare, Ursula von der Leyen. Din Rusia vor sosi ministrul de Externe Serghei Lavrov precum şi numeroşi deputaţi ai Dumei de Stat însoţiţi de experţi. China va fi reprezentată de purtătoarea de cuvânt a Comisiei de Politică Externă a Congresului Popular, Fu Ying. SUA vor fi reprezentate de ministrul Apărării, Jim Mattis şi de consilierul pe teme de securitate H.R. McMaster precum şi de o delegaţie a Congresului, alcătuită din mai bine de 10 senatori. Şi şefii diplomaţiilor din Arabia Saudită şi Iran vor lua parte la lucrările conferinţei, chiar pe acelaşi podium. România va fi reprezentată de ministrul Apărării, Mihai Fifor. Delegaţia Republicii Moldova va fi condusă de premierul Pavel Filip.

4. Unde se desfăşoară conferinţa?

Lucrările se desfăşoară în centrul capitalei bavareze, în hotelul de lux Bayerischer Hof. Acesta nu este un hotel de dimensiuni reduse fiindcă dispune de 340 de camere, dintre care 65 sunt suite, şi 40 de săli de reuniune. Dar în timpul unei conferinţe de o asemenea dimensiune, clădirea plesneşte din toate încheieturile. Participanţilor le place însă intimitatea hotelului şi poziţia sa centrală. Celor 700 de angajaţi ai hotelului li se adaugă pe perioada conferinţei alţi 250. Bayerischer Hof este unul din cele mai profitabile hoteluri din Germania. De pe urma conferinţei profită în două feluri: Pe de-o parte are toate camerele ocupate pe durata manifestării, iar pe de alta îşi face reclamă gratuită fiindcă se află vreme de trei zile în atenţia opiniei publice mondiale.

5. Ce măsuri de securitate au fost luate?

În jurul hotelului menţionat funcţionează o zonă de protecţie. Accesul este permis doar participanţilor şi persoanelor cu acreditare. Anul trecut, pentru protecţia conferinţei au fost mobilizaţi 4.000 de poliţişti. Tot atâţia vor fi prezenţi şi în acest an, potrivit datelor furnizate de poliţia bavareză. În comparaţie cu cei 31.000 de poliţişti mobilizaţi în mai pentru protecţia reuniunii G20 de la Hamburg, evenimentul de la München se menţine la cote modeste.

6. Se aşteaptă demonstraţii de protest?
Acestea au loc în fiecare an şi nu vor lipsi nici la prezenta ediţie. Anul trecut, cea mai mare demonstraţie a fost cea a "alianţei împotriva conferinţei de securitate a NATO", la care au luat parte 4.000 de oameni. O manifestaţie comparabilă este anunţată şi în acest an, chiar dacă oaspeţii din Bayerischer Hof nu au posibilitatea de a lua act de vocea străzii, fiind protejaţi de zona de securitate.

7. De când există conferinţa de securitate?
Prima ediţie a conferinţei de la München a avut loc în 1963, la iniţiativa editorului Ewald von Kleist - un opozant al lui Hitler din perioada nazistă - şi a fizicianului Edward Teller. Acest fizician evreu, originar din Ungaria, a devenit în SUA unul din părinţii bombei cu hidrogen.

8. Cum se finanţează conferinţa ?
Conferinţa pe teme de securitate de la München se prezintă ca o iniţiativă independentă. Totuşi organizatorul, fundaţia "Stiftung Münchner Sicherheitskonferenz (gemeinnützige) GmbH" beneficiază masiv de subvenţii de stat. În plus, manifestarea este sponsorizată de concerne mari germane şi internaţionale. În total, conferinţa dispune de un buget anual de 2 milioane de euro.

Matthias von Hein