Condamnarea lui Iliescu așteaptă generațiile viitoare

„Vom muri și vom fi liberi“ a fost strigătul disperat cu precădere al tinerilor în zilele lui decembrie ’89. Peste 1.000 dintre ei au murit. Familiile lor sunt și acum în doliu. Dosarul Revoluției s-a plimbat ani de zile între Parchetul General, Secția Parchetelor Militare și Înalta Curte de Casație și Justiție. Rechizitoriul în care sunt acuzați pentru infracțiuni contra umanității Ion Iliescu, Gelu Voican-Voiculescu și fostul comandant al Aviației Militare, generalul în rezervă Iosif Rus, a fost retrimis la ÎCCJ în august anul acesta, după ce în 2021 Înalta Curte l-a pus din nou în brațele procurorilor pentru administrarea de noi probe.

Rechizitoriul Parchetului General reține faptul că „inculpatul civil Iliescu Ion a determinat, în mod direct şi nemijlocit, instaurarea psihozei securist-teroriste la nivel național şi crearea premiselor care au stat la baza numeroaselor situaţii de foc fratricid între cadrele MApN (...), Gărzile Patriotice și civilii înarmați“.

Soldați neinstruiți, care abia depuseseră jurământul, s-au împușcat între ei sau au tras în civili despre care li s-a spus că sunt „teroriști“. Așa se explică faptul că au fost omorâți oameni în apartamentele lor pentru că au avut nefasta curiozitate de a se uita pe fereastră. Multe blocuri din fața fostului minister al Apărării sunt și acum ciuruite de gloanțe.

Probatoriul Parchetului General arată că între 22 și 30 decembrie ’89 forțele MApN „au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) şi grenade de mână (ofensive şi defensive)“.

Judecat pentru infracțiuni contra umanității. Faptele nu se prescriu

Iată cum Iliescu inducea panică în rândul maselor într-un discurs din 23 decembrie: „Teroriștii nu sînt în uniformă. Ei sînt civili. De multe ori caută să creeze confuzie, și-au pus și banderole ca să fie confundați cu oamenii din formațiunile de apărare. Împușcă din toate pozițiile.“

Unul dintre cele mai dramatice evenimente din decembrie s-a petrecut la aeroportul Otopeni, unde 40 de militari de la Unitatea de Securitate din Câmpina au fost măcelăriți, tot de militari, după ce fuseseră chemați să păzească aeroportul. Diversiunea a fost pusă la cale de generali din subordinea autorului loviturii de stat Ion Iliescu. Potrivit procurorilor, în timpul tragediei de la Otopeni din dimineața zilei de 23 decembrie au fost trase o jumătate de milion de cartușe.

Întrebări care încă mai așteaptă răspunsuri din partea Justiției

De ce au fost trimise la București regimente întregi din mai multe garnizoane din țară? Pentru că puterea politică în frunte cu Iliescu avea nevoie să fie legitimată prin diversiunea „teroriștilor“ care nu puteau fi anihilați decât prin desfășurarea de forțe armate impresionante.

De ce în rechizitoriul procurorilor nu sunt acuzați membri ai Departamentului Securității Statului? Iulian Vlad a ordonat în 22 decembrie la TVR, la doar două ore după apariția lui Iliescu la televiziune, ca toate unitățile de Securitate să se retragă în cazărmi. O serie de investigații jurnalistice din primele luni ale anului 1990 ale publicațiilor de opoziție au dezvăluit însă că în casele conspirative ale Securității agenții poliției politice erau în acele zile la datorie. Nu ca să-l apere pe Ceaușescu, pe care de altfel îl lăsaseră de mult din brațe, ci ca să coordoneze diversiunile și manipulările pentru care fuseseră instruiți.

Șeful Securității Iulian Vlad și-a trăit libertatea în baza unui ordin pe care l-a transmis la televizor. Dar ce s-a petrecut în spatele acelui ordin știu doar Iliescu, Gelu Voican-Voiculescu, crainicul „Revoluției în direct“ Teodor Brateș și încă alții, numărați pe degetele de la o mână. Procurorii care au instrumentat dosarul de-a lungul timpului au încercat oare să dezlege acest mister? Rechizitoriul ne spune că răspunsul e negativ sau că se află în fișetele sub cheie.

Armata își apără criminalii

În 22 decembrie sute de mii de manifestanți din Piața Palatului au strigat „Armata e cu noi“, iar tancurile au fost împodobite cu buchete de flori. Asta după ce la Timișoara fuseseră uciși de militari zeci de manifestanți, după ce la Sibiu comandantul garnizoanei, lt. col. Aurel Dragomir, a ordonat soldaților să-i împuște pe milițienii care au sărit gardul în unitatea militară pentru a se adăposti de „teroriștii“ care s-au dovedit a fi simulatoare de focuri de armă, folosite și la București și în celelalte orașe care au dat victime.

„Revoluția în direct“ la TVR a fost una dintre cele mai mari diversiuni ale secolului trecut. Speța nu a făcut obiectul unei anchete serioase a procurorilor. Manipularea populației nu ar fi fost posibilă fără implicarea Securității lui Ceaușescu. Rămâne și azi de actualitate una din armele crimelor din decembrie: „Gărzile muncitoreşti care au armament în dotare sunt rugate să vină în sprijinul armatei de la televiziune, ceilalţi, care nu au, să-şi procure şi să vină aici în ajutor“ (23 decembrie 1989, Studioul 4 al Televiziunii).

Printre cei care au primit arme au fost și adolescenți.