Comuniştii vor să guverneze împreună cu proeuropenii

După scrutinul din 30 noiembrie, comuniştii (21 de mandate) şi cele trei partide proeuropene (PLDM, PDM şi PL = 55 de mandate) au un oponent politic comun – Partidul Socialiştilor (principala miză politică a Rusiei în Moldova), care a adunat 25 de mandate din totalul de 101. Potrivit unuia dintre ideologii comuniştilor, Oleg Reidman, „PCRM ar putea să colaboreze” cu alianţa proeuropeană şi chiar să o ajute să aleagă şeful statului în martie 2016, dar cu anumite condiţii. Comuniştii vor să li se „încredinţeze controlul asupra unor instituţii ale statutului” cum ar fi Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi Comisia Electorală Centrală. Reidman a mai spus că PCRM ar putea chiar să formeze o coaliţie largă cu cele trei partide şi să participe împreună la guvernare, dar a precizat că decizia finală în acest sens urmează a fi luată la Plenara Comitetului Central al PCRM, care va avea loc sâmbătă. Potrivit ideologului comuniştilor, PCRM nu a primit deocamdată vreo invitaţie oficială la negocieri din partea celor trei partide proeuropene.

Dilemă în partidele de dreapta

„Nici nu vor primi!”, susţin unii analişti politici care cred că o combinaţie post-electorală a celor trei partide proeuropene, care cumulează 55 de mandate (suficiente pentru a învesti Guvernul, dar nu şi pentru a alege şeful statului), ar fi o mare dezamăgire mai ales pentru electoratul PL şi PLDM, care este anticomunist prin definiţie. În plus, efectele unei astfel de încrengături politice au fost deja testate după ce, pe 4 aprilie 2005, Partidul Popular Creştin-Democrat (PPCD), condus de ex-unionistul Iure Roşca, a votat pentru învestirea liderului comunist Vladimir Voronin în funcţia de şef al statului. După acel gest, PPCD nu a mai acces niciodată în Parlament şi nu a adunat nici măcar 1% din voturi.

În plus, în campania electorală, liderii PLDM şi PL, Vlad Filat şi, respectiv, Mihai Ghimpu, au exclus categoric o eventuală coaliţie post-electorală cu PCRM care, apropo, s-a pronunţat pentru renegocierea Acordului de Asociere dintre UE şi Republica Moldova. Mai mult, în 2015, în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale generale, iar actualul primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă, prim-vicepreşedinte al PL, intenţionează să candideze pentru al treilea mandat de primar. În aceste circumstanţe, o eventuală combinaţie electorală cu comuniştii, pe segmentul parlamentar, cu participarea PL, ar fi catastrofală pentru viitorul tânărului politician Dorin Chirtoacă. „Eu nu am dreptul să pun PL-ul la sinucidere. Nu e proprietatea mea, ci speranța cetățenilor”, a declarat liderul PL Mihai Ghimpu, după o întrevedere avută cu ambasadorul SUA în Republica Moldova William H. Moser.

Ce spun centriştii?

Există, însă, şi analişti politici care spun că „partidele proeuropene trebuie să ţină cont de opinia societăţii exprimată la alegeri” şi să admită PCRM în arcul guvernamental, pentru ceea ce ei numesc „o izolare a Partidului Socialiştilor cu ajutorul PCRM în interes naţional”. În opinia acestor analişti, „parlamentarii proeuropeni trebuie să facă tot posibilul pentru a nu admite o apropiere dintre comunişti şi socialişti”.

Alţi analişti politici cred că în condiţiile în care cele trei partide proeuropene deţin suficiente voturi pentru a vota legi şi a învesti Guvernul, PCRM ar trebui cooptat doar pentru a oferi, matematic, sprijin parlamentar în anumite situaţii, cum ar fi necesitatea de a vota preşedintele, de a modifica sau schimba Constituţia.

Preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, crede, însă, că PCRM „ar trebui să se ceară în coaliţie”. „Personal cred că trebuie să găsim o soluţie pentru a ne fortifica relaţiile cu PCRM. Comuniştii nu sunt înverşunaţi împotriva principiilor noastre proeuropene”, a spus Dumitru Diacov. El a precizat că partidul din care face parte „ar putea accepta o astfel de inițiativă din partea PCRM”.

Vicepreşedintele PLDM, Valeriu Streleţ, crede că „instituțiile cu subordonare parlamentară trebuie depolitizate, iar cele cu subordonare guvernamentală trebuie să fie împărţite strict între membrii viitoarei coaliţii proeuropene.

UE şi SUA vor depolitizare, valorificarea „ultimei şanse” şi „un stat curat”

În cadrul unei discuţii telefonice avute cu premierul în exerciţiu al Republicii Moldova, Iurie Leancă, subsecretarul de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland, a insistat asupra „formării unui guvern profesionist, cu oameni integri, care vor accelera reformele, pentru edificarea unui stat curat”. Iurie Leancă a menţionat că “sarcinile principale ale noii guvernări de la Chişinău sunt reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, lichidarea sărăciei şi crearea locurilor de muncă”.

Victoria Nuland a avut o discuţie telefonică şi cu liderul PLDM, Vlad Filat. Oficialul american a dat asigurări că SUA vor continua să susţină reformele proeuropene, independența, suveranitatea şi securitatea Moldovei. Vlad Filat a spus că acordul de constituire a noii coaliții de guvernare va fi semnat în cel mai scurt timp astfel ca noul Guvern să continue implementarea reformelor necesare pentru consolidarea statului de drept, asigurarea funcţionalităţii instituțiilor şi creșterea bunăstării cetăţenilor ţării.

Europarlamentarul sloven Igor Soltes, care a condus misiunea Parlamentului European de monitorizare a alegerilor din 30 noiembrie din Republica Moldova, a declarat în Comisia de afaceri externe a Parlamentului European că perioada care vine este extrem de importantă pentru Moldova. „Cred că este ultima şansă pentru forţele proeuropene din Moldova. Dacă dăm greş acum, putem să ne aşteptăm ca la viitoarele alegeri să fie o schimbare totală de traiectorie. Cer Uniunii Europene să facă o strategie pentru a combate corupţia şi pentru a face instituţiile statului Republica Moldova mai transparente”, a spus oficialul.