Închiderea granițelor nu este soluţia anti-Covid

La aproape un an după ce țările Uniunii Europene au decis, cuprinse de panică, închiderea granițelor interne, în speranța limitării extinderii epidemiei de coronavirus, constat cu tristețe că ne aflăm din nou într-o dezbatere similară celei de la începutul crizei.

S-a spus de numeroase ori în ultimul an: virusul nu se oprește la graniță. Închiderea granițelor și introducerea controalelor la frontierele țărilor membre nu sunt abordările corecte. De aceea, statele membre s-au angajat să își coordoneze mai intens măsurile împotriva pandemiei - tocmai pentru a evita pe viitor astfel de reacții de panică. A insistat asupra acestui aspect mai ales Germania, țară care a deținut în al doilea semestru din 2020 președinția prin rotație a blocului comunitar.

Mica circulație transfrontalieră trebuie să rămână posibilă

Acum provoacă îngrijorare, pe bună dreptate, noile variante ale virusului, care par să fie mai contagioase - mai ales așa-numitele mutații "britanică" și "sud-africană". Din acest motiv, Germania a introdus de câteva zile controale stricte la frontiera cu Cehia și la cea cu landul austriac Tirol. Se aplică și condiții mult mai stricte de intrare pe teritoriul german, valabile pentru toți cetățenii comunitari: printre ele, un test negativ la coronavirus sau intrarea în carantină. Și alte țări se gândesc la măsuri similare.

Este clar că, în situația actuală, călătoriile care nu sunt neapărat necesare ar trebui anulate. Totuși, mica și necesara circulație transfrontalieră ar trebui pe mai departe garantată. Acest trafic transfrontalier de importanță vitală ar fi puternic afectat de  măsurile de testare și carantinare. Ar fi nevoie de sute de mii, dacă nu de milioane de teste în toată Europa, săptămânal sau, în cel mai rău caz, zilnic. Ambuteiaje auto pe kilometri întregi, milioane de lucrători navetiști blocați, transportul de mărfuri pe piața unică de asemenea blocat - acestea ar fi consecințele. Aşa ceva nu poate fi pretins oamenilor şi este și imposibil de aplicat.

La sfârșitul lui ianuarie, Consiliul European le-a recomandat statelor membre să scutească de la obligativitatea testelor și a carantinării persoanele care trăiesc în regiunile de graniță și pe cele care sunt nevoite să traverseze regulat frontierele din motive profesionale, familiale sau medicale. Este valabil mai ales pentru cei care îndeplinesc sarcini deosebit de importante sau care sunt esențiali în infrastructura considerată de importanță critică. Pe mine m-au surprins cuvintele dure venite de la Berlin atunci când Comisia Europeană le-a amintit autorităților germane de această recomandare, a cărei variantă inițială fusese redactată chiar de președinția germană a Consiliului European.

Închiderea granițelor provoacă pagube enorme

Această criză a scos la iveală mai ales vulnerabilitatea comunităților transfrontaliere din toată Europa (aproape 30% din populația UE). Închiderea granițelor și controalele stricte la frontiere au provocat pagube enorme mai ales în acele regiuni de graniță unde milioane de europeni trăiesc și muncesc împreună de decenii - este vorba de pagube la nivel economic, politic, dar și uman. Ne-a costat multă putere și efort să trecem peste acese pagube. Noi, în Luxemburg, am reușit împreună cu vecinii noștri să evităm deocamdată închideri ale granițelor similare celor din primăvara lui 2020.

Protejarea sănătății publice este o prioritate pentru noi toți. Luptăm deja de un an cu acest virus și o vom face pentru o bună bucată de timp și în 2021. Libertatea de mișcare este un drept fundamental în Europa, ancorat adânc în tratatele comunitare și în Carta UE a drepturilor fundamentale. Comisia Europeană precizează că în general închiderea graniţelor nu este conformă cu dreptul comunitar. Măsurile prin care se limitează libertatea de călătorie trebuie să fie aplicate cu discernământ și nu mai mult decât este strict necesar. În orice caz, trebuie adoptate excepții pentru navetiști și măsuri de protejare a regiunilor de graniță.

Închiderea frontierelor lasă urme în UE. Este obligația noastră să depășim cu bine împreună această provocare, fără ca marea noastră realizare comună, Europa, să aibă de suferit pe termen lung din cauza reafirmării unor reflexe naționale ce păreau demult uitate.