Zilele tristului adevăr la Vatican

Interesul presei pentru această temă este enorm, mai ales pentru jurnaliștii americani. Mulți compară atenția și încordarea din aceste zile cu cele din timpul unui Conclav papal, când se alege un nou papă. La Vatican are loc săptămâna aceasta o reuniune foarte importantă, în care se va discuta despre teme precum: clarificarea abuzurilor sexuale comise de prelați, politica "toleranței zero" promise în repetate rânduri de Papa Francisc, poziția Bisericii față de sexualitatea clericilor, abuzul de putere spirituală făcut posibil de ierarhia bisericească. Sunt teme care zguduie chiar temeliile Bisericii.

În Germania, scandalurile care au afectat în ultimii ani Biserica Catolică au dus la pierderea a numeroși credincioși. Nici în alte țări, unde apartenența la biserică nu este înregistrată oficial (cum se face în Germania), situația nu este mai bună. Ar putea fi un semn al diminuării încrederii oamenilor în instituția Bisericii. Aceste cifre privind pierderea continuă de credincioși parcă ar indica un faliment.

Nu există credinţă fără încredere

Biserica se vrea o alinare pentru sufletele oamenilor. Cei mai importanți factori în acest sens sunt încrederea și credința. Iar fără încredere nu poate exista credință. Unii ar vrea să pretindă că nu observă aceste lucruri - cardinalii germani Müller și Cordes sunt doar două exemple pentru acest fenomen. Dar cuvintele lor au efectul unor bule ieșite dintr-o casă a grației demult închisă.

Papa Francisc a anunțat în septembrie convocarea tuturor șefilor conferințelor episcopale naționale din lumea întreagă și a înalților bisericești la această reuniune de criză, că altceva nu este. La Roma, liderii bisericești vor avea inclusiv discuții cu reprezentanții victimelor abuzurilor sexuale comise de prelați. Datele făcute publice din septembrie încoace arată universalitatea Bisericii Catolice inclusiv în ceea ce privește abuzurile. Din Polonia și Mexic, din Belgia și din numeroase episcopii americane, s-au anunțat noi rezultate ale anchetelor desfășurate. Alte regiuni, din Asia și Africa, trimit rezultatele anchetelor lor direct la Vatican, fără a le face publice în prealabil prin intermediul presei. Este vorba de sute de cazuri noi de abuz, probabil de mii de cazuri de fapt. În total, infracțiunile ar fi de ordinul zecilor de mii. Aproape de necrezut!

Iar Vaticanul însuși este tot mai afectat. Iată cazuri făcute publice în ultimele 14 zile: un angajat vechi al congregației catolice, un prelat austriac, a demisionat după ce i-au fost aduse acuzații de abuz de către o călugăriță. Papa Francisc l-a dat afară pe unul din cei mai importanți cardinali americani din ultimele decenii, arhiepiscopul Theodore McCarrick; în Franța, justiția investighează acuzațiile de hărțuire sexuală aduse ambasadorului Papei, tot un arhiepiscop; iar o dioceză americană vorbește de acuzații credibile de abuz împotriva unui preot care servește drept judecător la cel mai înalt tribunal bisericesc Rota Romana. Numai cazuri de-a dreptul terifiante.

Ocazie pentru a le mulţumi victimelor

Reuniunea de la Roma oferă ocazia de a le mulțumi victimelor pentru că nu au renunțat la lupta lor de a obține respect și recunoaștere, dreptate și despăgubire. Acești oameni se descriu adesea drept "supraviețuitori", deoarece alte victime au fost total distruse de suferințele provocate de aceste abuzuri. În această săptămână se află la Roma multe dintre victimele prelaților: în fața presei au apărut călugărițe care au suferit abuzuri violente din partea clericilor, unele comise chiar de către episcopi. Miercuri se vor prezenta în fața jurnaliștilor persoane din diverse țări și continente care au fost abuzate sexual în copilărie de către prelați, de către cei care ar fi trebuit să le ofere alinare. Până sâmbătă, victimele vor protesta în tăcere, apoi va avea loc un marș al acestora prin Roma.

Victimele au impresionat prin reziliența lor Biserica. Eu personal am cel mai mare respect pentru fiecare din persoanele care a avut puterea și curajul de a-și face publică suferința. Aceste abuzuri merg mână în mână cu distrugerea demnității persoanei în societate - în Africa de exemplu. Și să sperăm că se va reuși ca la slujba de penitență de sâmbătă din "Sala Regia" să fie invitate toate victimele prezente la Roma, nu doar câteva persoane selectate din rândul acestora.

Ora zero pentru Biserica Catolică

Sunt zile negre acum la Roma, după foarte mulți ani negri. Sunt zilele adevărului, tristului adevăr. Iar aceste consultații între clericii din lumea întreagă nu pot fi decât un nou început, un prim pas care trebuie urmat de multe alte măsuri serioase. De sfârșitul puterii patriarhale deținute de preoți în viața spirituală de fiecare zi. De renunțarea la dictatul moral, pentru a permite căutarea în comun a căii corecte de urmat. De reevaluarea vechii imagini a preotului. Este un subiect foarte vast pe care nu-l putem aborda acum în toată amploarea lui.

Ca om venit "de la capătul lumii", Papa Francisc a scuturat bine Biserica Catolică de la numirea sa ca Suveran Pontif în martie 2013. Angajamentul său pentru creație, implicarea sa pentru refugiați și pentru oamenii defavorizați au dus la responsabilizarea Bisericii. Dar și pontificatul său atât de diferit, de unic, de contradictoriu ar putea eșua din cauza împietririi Bisericii și a aparatului ei clerical masculin. Aceste zile la Roma sunt și o oră zero pentru Biserica Catolică. Dar nu este un motiv pentru prea mult optimism.