Comentariu: SUA n-au şanse de reuşită

Testarea "cu succes" a unei presupuse bombe cu hidrogen în Coreea de Nord reprezintă un moment amar pentru Statele Unite. O singură armă de acest fel ar rade de pe faţa pământului o metropolă ca New York-ul. De asemenea, explozia acesteia în Silicon Valley ar paraliza încă din stratul atmosferic centralele giganţior Apple, Facebook sau Google. Or, Coreea de Nord dispune deja de mijloacele de a utiliza acest tip de arsenal.

Izolare fără succes

Strategia SUA de anulare a programului nuclear al Phenian-ului prin impunerea de sancţiuni a dat greş. De la rezoluţia ONU 1718 şi primele măsuri adoptate de către Consiliul de Securitate, după cel dintâi test nuclear, au trecut aproape 11 ani. Şi totuşi, de-atunci încoace, Phenian-ul tot a reuşit să devină capabil de o lovitură nucleară. O situaţie la care americanii nu s-au aşteptat - după cum o demonstrează reacţia perplexă a Washington-ului.

Preşedintele Donald Trump ar putea să ameninţe cu potenţialul nuclear al SUA. Însă nici intervenţiile cu arme convenţionale, nici cele cu arsenal nuclear nu sunt o opţiune realistă. Aliaţii - Coreea de Sud şi Japonia - ar refuza o asemenea propunere fiindcă aceste două state ar deveni primele victime în cazul unei riposte din partea nord-coreenilor. Iar dacă administraţia de la Washington ar înăspri sancţiunile şi ar aştepta să vadă efectele, Coreea de Nord ar avea şi mai mult timp la dispoziţie pentru a-şi perfecţiona rachetele.

Dar şi eventuale negocieri ar fi în dezavantajul SUA. Coreea de Nord doreşte să negocieze un tratat de pace, să obţină garanţii şi să scape de sancţiuni. Cu toate acestea, spre deosebire de trecut, dictatura Kim vrea să fie recunoscută drept putere nucleară. Diplomaţii nord-coreeni dau ca exemplu Pakistanul - acceptat ca putere nucleară de către SUA. Ca atare, în negocieri, SUA ar trebui să renunţe la cererea de dezarmare nucleară a Phenian-ului. Probabil ar putea impune doar limitarea acestui tip de înarmare. Însă, în acest caz, Coreea de Sud şi Japonia n-ar fi de acord.

China, Rusia şi interesele lor

Dar şi duplicitatea Chinei frustrează echipa Trump. Sprijinul Beijing-ului în impunerea şi implementarea sancţiunilor ONU este absolut necesar. Dar preşedintele Xi Jinping îşi urmăreşte propriile interese. Din perspectiva Chinei, Coreea de Nord ar trebui să rămână, în primul rând, un stat-tampon.

Apoi, Beijing-ul nu ar susţine un embargou al petrolului împotriva Phenian-ului. Mai mult, chinezii vor să reducă influenţa Statelor Unite în estul Asiei. Deci programul nuclear al Phenian-ului le este util fiindcă seamănă discordie în alianţa SUA - Coreea de Sud - Japonia.

De asemenea nici Rusia nu este un jucător neutru. Ipoteza că preşedintele Vladimir Putin se foloseşte de Coreea de Nord pentru a umili Washington-ul nu e departe de adevăr. Progresele rapide ale nord-coreenilor în dezvoltarea rachetelor sunt suspecte chiar dacă dovezile privind aportul ruşilor în acest proces lipsesc. Însă datorită ultimelor evoluții, Rusia devine un actor important în Orientul Îndepărtat. În context, pledoariile Rusiei contra sancţiunilor şi în favoarea negocierilor se potrivesc.

Trump - tigrişorul de hârtie

Oricum am privi, cu sau fără negocieri cu Phenian-ul, SUA rămân deocamdată perdantul din peninsula coreeană. George W. Bush şi Barack Obama l-au studiat pe Machiavelii mai puţin ca fostul lider Kim Jong Il şi ca fiul său Kim Jong Un. Iar prin mesajele sale împotriva Coreei de Nord, lansate pe Twitter, Donald Trumpse se transformă, din ce în ce mai mult, într-un tigru de hârtie. Fiindcă, deocamdată, americanii n-au nicio şansă la victorie. 

Poate că adminstraţia de la Washington ar trebui să caute un mediator neutru ca Suedia sau Germania. Ambele ţări au reprezentanţe diplomatice la Phenian - o posibilă bază pentru negocieri din culise. Dar un asemenea demers ar presupune şi înţelegere din partea Washington-ului faţă de pierderea unei părţi din influenţă.

Autor: Martin Fritz / CS