Societatea scindată

"Anticipăm că afluxul de refugiaţi ne va schimba ţara", spunea în urmă cu nici patru săptămâni preşedintele federal. Înspăimântor este cât de repede şi în ce direcţie au loc schimbările. Înspăimântător, dar nu tocmai surprinzător. Atacul brutal asupra politicienei Henriette Reker, aleasă acum în funcţia de primar-general al oraşului Köln, nu este decât unul din punctele culminante al atmosferei tot mai radicalizate din societatea germană.

De săptămâni bune, în forumurile internauţilor sau pe Facebook ura capătă noi dimensiuni. Se lansează teorii conspiraţioniste, se răspândesc zvonuri, se întreţin polemici şi se jigneşte din greu. Cancelara este cel mai adesea vizată în dezbaterile virtuale: "trădătoare de neam" şi "târfa refugiaţilor" sunt doar două dintre apelativele care au depăşit deja graniţele anonime ale internetului, fiind acum preluate şi în dezbaterile publice.

Spânzurători şi incendieri

În urmă cu o săptămână, la marşul Pegida de la Dresda, a fost afişată spânzurătoarea cu două simboluri, unul pentru cancelara Angela Merkel şi celălat pentru adjunctul ei, Sigmar Gabriel. Aproape zilnic aflăm despre noi incendii în centrele de refugiaţi - este aproape un miracol că nimeni nu a murit până acum. Punctul culminant a fost sâmbătă atentatul asupra candidatei la Primăria din Köln, motivat şi el de poziţia pro-refugiaţi a victimei.

Nu mai sunt nici "devieri" şi nici reacţii legitime de apărare ale "unor cetăţeni îngrijoraţi" faţă de deciziile guvernului federal în problema refugiaţilor. Avem de-a face cu terorism. Chiar dacă nu este un terorism organizat, este unul destul de răspândit în întreaga ţară. Nu există niciun land şi practic nicio regiune în care să nu fi avut loc incendii.

Şi atentatul asupra politicienei locale nu a avut loc în landul federal Saxonia, în care Pegida este puternică, ci într-un oraş mare, în Köln, auto-considerat drept cea mai liberală şi cosmopolită metropolă din Gremania. Autorii identificaţi până în prezent sunt majoritar persoane fără antecedente penale.

Ca şi cum nu am avea deja destul motive de îngrijorare, şi atentatul de la Köln intră în obişnuitul tipar: lumânări aprinse spontan şi politicieni sosiţi la faţa locului, mai mereu aceleaşi figuri prezente cu astfel de ocazii. Este aceeaşi parte a societăţii care îi aplauda pe refugiaţii sosiţi la începutul lunii septembrie, care donează în mod frecvent şi care se implică voluntar în centrele de primire a noilor veniţi.

Nicio pauză după atentat

În forumurile virtuale, Henriette Reker a continuat să fie atacată, ca şi cum nu am fi asistat deja la un atac violent la adresa societăţii democrate. Vocile protejate de anonimat găsesc că nu este un păcat, că şi-a meritat soarta şi că acesta ar fi doar începutul. Craterele tot mai adânci care afectează societatea germană nu au fost nicicând mai evidente.

Duminică, Henriette Reker, aflată în comă indusă la terapie intensivă, a fost aleasă să conducă al patrulea mare oraş din Germania. Nu compasiunea a primat, ci s-au adeverit doar prognozele anunţate de un institut de sondare a opiniei publice în urmă cu şase luni. Este important că scrutinul a avut loc, în ciuda atentatului, a anunţat Primăria din Köln, adăugând că teroriştii şi atentatorii nu au voie să dicteze. Corect.

Un semnal şi mai important ar fi fost prezenţa la urne a 70 sau chiar 80 la sută din alegători. Un mandat menit să consolideze democraţia. Aşa însă, suntem nevoiţi să constatăm că, pentru 60 la sută din locuitorii Kölnului, viaţa publică nu contează.

Cei mai mulţi dintre germani nu par a fi înţeles care sunt provocările societăţii în toamna anului 2015. Nu doar acomodarea şi integrarea maselor de nou-veniţi, ci şi apărarea principiilor fundamentale ale societăţii. Pericolul actual nu provine din rândurile presupuşilor imigranţi radicalizaţi, de care se tem toţi. Periculoşi sunt acum cetăţenii care dispreţuiesc democraţia şi libertatea.