Orbanizarea Poloniei nu se întâmplă

Varșovia trebuie să devină ca Budapesta, clama în urmă cu șapte ani șeful partidului PiS Jarosław Kaczyński. Din toamna lui 2015, de când partidul său a câștigat majoritatea parlamentară, el lucrează la acest obiectiv. Kaczyński este fascinat de premierul ungar Viktor Orban. La începutul lui 2016, cei doi au petrecut mai multe ore într-un restaurant din sudul Poloniei. Populistul ungar i-a explicat atunci colegului său polonez cum poate fi slăbită sau chiar dezafectată democrația liberală. Kaczyński urmează de atunci sfaturile lui Orban.

Prin controlarea mass-media publice, a Curții Constituționale și a justiției în general, s-a creat impresia că Polonia devine tot mai asemănătoare Ungariei. Mai ales că și protestele antiguvernamentale s-au redus simțitor, la fel ca în Ungaria, unde puterea lui Orban este atât de cimentată, încât nici nu se mai întrevede măcar posibilitatea redusă a unei schimbări politice. Dar rezultatul recentelor alegeri locale din Polonia arată că Polonia este de fapt altfel.

Participare record la urne

Polonezilor nu le este indiferent în ce direcție se îndreaptă țara lor. Ei sunt pentru democrație și pentru Europa. Dovada în acest sens este participarea ridicată la scrutin: peste 51% din alegători s-au dus să voteze. Ceea ce în Germania ar fi comparativ o prezență extrem de scăzută, pentru Polonia de după 1989 a fost un record în ceea ce privește alegerile locale!

Rezultatul acestui scrutin la nivel național creează inițial o imagine contradictorie. PiS a obținut 33% din voturi, cel mai bun rezultat în rândul partidelor poloneze. Coaliția civică, reprezentantă a opoziției liberale, a obținut doar 26 de procente. Nu este o prestație slabă, dar este un semn că forțele politice pro-europene nu prea reușesc să se impună în fața PiS la nivel național.

Surprinzător a fost deznodământul însă în cele mai importante orașe ale Poloniei, unde conservatorii aflați la guvernare au pierdut alegerile locale. Un exemplu spectaculos este capitala Varșovia, unde Patryk Jaki de la PiS a candidat împotriva lui Rafał Trzaskowski  de la Coaliția civică. Acest duel a avut o semnificație centrală pentru Polonia, pentru că, dacă Jaki ar fi câștigat, șocul ar fi fost la fel de mare ca în urmă cu trei ani, când președintele în exercițiu Bronisław Komorowski a pierdut în fața pe atunci necunoscutului politician PiS Andrzej Duda. Ar fi fost de fapt sfârșitul opoziției.

Planul Varșoviei ca metropolă internațională

Exact ceea ce spera și PiS. Jaki a promis că va transforma Varșovia într-o metropolă internațională. Guvernul central l-a sprijinit masiv în campania electorală și a promis la rândul său că planurile lui Jaki vor fi finanțate de la bugetul de stat. Iar presa publică aservită guvernului l-a lăudat neîncetat pe Patryk Jaki, în timp ce Trzaskowski a fost prezentat mereu în lumină negativă.

Dar Trzaskowski a câștigat clar, încă din primul tur, cu 54% din voturi, depășind astfel și cele mai optimiste previziuni ale sondajelor de opinie dinaintea scrutinului. PiS a comis greșeli dramatice chiar pe final de campanie. Colaboratorii lui Jaki i-au amenințat pe alegătorii din capitala Poloniei că guvernul nu va mai investi niciun cent în Varșovia dacă Jaki nu câștigă alegerile. O amenințare care a fost primită extrem de prost de electorat. În plus, cu puțin timp înaintea votului, PiS a dat publicității un material video promoțional în care susținea că opoziția va umple țara de refugiați, ceea ce va provoca violențe de stradă. Un exemplu clar de propagandă rasistă. În urmă cu trei ani, în plină criză a refugiaților, PiS a putut obține voturi importante în alegerile parlamentare cu astfel de incitări. Dar acum mișcarea a fost total contraproductivă și a generat pierderea multor voturi pentru PiS.

Vinerea de dinaintea scrutinului, Curtea Europeană de Justiției a blocat și măsura luată anterior de guvern de pensionare forțată a judecătorilor. A fost un succes decisiv în lupta pentru o justiției independentă. Cu câteva zile în urmă, ministrul polonez al Justiției ceruse să se verifice în ce măsură obligativitatea deciziilor Curții Europene de Justiție este conformă cu Constituția Poloniei. Mulți alegători s-au temut că PiS chiar vrea să o rupă cu UE.

Marile orașe, bastioane ale opoziției

PiS a avut rezultate proaste nu doar la Varșovia, ci și în alte orașe mari, precum Posen, Breslau, Lodz sau Rzeszów. Până și la Białystok, la granița de est a Poloniei, unde PiS este de regulă extrem de puternic, candidatul acestei formațiuni a pierdut alegerile. Marile orașe au devenit astfel bastioane ale democrației poloneze. În Ungaria nu există astfel de bastioane, mai ales că Budapesta este singura metropolă a țării. Debrecen, al doilea oraș ca mărime din Ungaria, abia dacă are 200.000 de locuitori - mai puțin ca Białystok, care este abia al zecelea oraș polonez ca mărime.  

PiS vorbește oficial de o victorie, dar este în mod clar dezamăgit serios de rezultatul obținut. Îngrijorătoare sunt însă afirmațiile unor politicieni ai PiS, care au declarat că, în urma rezultatelor la urne, ar trebui limitată libertatea presei private, pentru ca aceasta să treacă de partea guvernanților. Deja de ani buni, acest partid susține că media private din Polonia s-ar afla sub controlul Berlinului și că ar trebui repolonizate. Un semn deci că strategii PiS își vor ascuți și mai mult retorica, în perspectiva anului electoral 2019, în care vor avea loc atât alegeri europene, cât și parlamentare.

Locuitorii marilor orașe poloneze au arătat la alegerile locale ce părere au despre politica PiS. Cu siguranță, Polonia nu se lasă orbanizată cu una, cu două. Dar Europa va trebui să-și facă griji pentru Polonia încă multă vreme de acum înainte.

Bartosz T. Wieliński este șeful departamentului de politică externă la cotidianul polonez "Gazeta Wyborcza".