Comentariu: Nationaliștii câștigă în Kosovo

Fie că ne place sau nu, aceasta este realitatea în Kosovo: o mare parte din populație se simte frustrată, este naționalistă, radicală. Rezultatele alegerilor de duminică arată clar unde se situează societatea, care sunt problemele ei majore și ce trebuie făcut urgent. Majoritatea celor aproape 60% dintre cetățenii cu drept de vot nu s-a dus la urne;  oameni frustrați, care nu mai cred în puterea de transformare a democrației și care au din ce în ce mai puțină încredere în elitele politice. Iar cei care merg la vot aleg tot mai naționalist, radical.

Structurile bine-organizate din Kosovo, care câștigă clar la alegeri: partide și uniuni care nu vor să facă compromisuri. Mai clar ca niciodată, fostul comandor UCK dă tonul politic: Uniunea PAN a așa-numitelor ”partide de război”, a câștigat 34 procente, avându-l în frunte pe Ramush Haradinaj. Acesta va deveni, probabil, noul premier. Cu un prim-ministru Haradinaj și cu președintele Hashim Thaci, tânărul stat rămâne în mâna foștilor comandanți UCK.

Noul Tribunal pentru Crime de Război - Sabia lui Damocles

Dar această situație nu schimbă cu nimic faptul că politicienii de vârf ai Uniunii se vor afla probabil în banca acuzaților noului Tribunal pentru Crime de Război din Kosovo. Sabia lui Damocles a acestui tribunal atârnă amenințător deasupra structurilor succesoare ale UCK. Dacă politicienii de vârf vor fi acuzați, s-ar putea ca potențialul mobilizator al electoratului acestora, foarte vizibil duminica trecută, să-i scoată pe susținători în stradă. Nu e de glumit cu noua uniune a vechilor eroi de război - lucru care e privit pe bună dreptate cu îngrijorare de investigatorii internaționali. 

Nici dialogul între Belgrad și Priștina, oricum dificil, menit să îmbunătățească situația minorității sârbe, nu va fi mai simplu sub premierul Haradinaj. Belgradul cere deja demult extrădarea lui Haradinaj, care a fost reținut timp de mai multe luni în Franța, la Colmar, pe baza mandatului de arestare sârb. Belgradul refuză, în consecință, categoric un dialog direct cu acesta. Va fi nevoie din nou de mult tact în medierea internațională. Iar diplomații de la Bruxelles vor face multe compromisuri cu Belgradul și Priștina de dragul dialogului, compromisuri care nu vor servi democratizării nici în Kosovo, nici în Serbia.

Cine va fi partener de coaliție al PAN?

Dar până acolo mai este drum lung: câștigătorul absolut al alegerilor nu va putea forma o coaliție prea curând. Pentru că celelalte două formațiuni albaneze, dintre care cel puțin una va trebui să devină partener de coaliție, se opun. LDR, odată partidul păturii de mijloc a societății kosovare, a obținut puțin sub 26 procente. Deja în anii trecuți fusese partener în guvernul de coaliție al partidelor succesoare ale UCK. Dar o refacere a Uniunii nu este ușoară, deoarece alegerile anticipate au fost necesare din cauza destrămării coaliției, nu în ultimul rând pe baza diferendelor în ceea ce privește ratificarea graniței cu Muntenegrul.

Câștigătorul de fapt și cel care va decide în ce direcție merg lucrurile este cel de-al treilea bloc de pe scena politică din Kosovo:  Vetvendosja (VV) – ”Autodeterminare” – un partid radical de opoziție. Mișcarea de protest le-a dublat voturile față de anul 2014. Este partidul tineretului, al respingerii establishment-ului, care refuză coaliția cu câștigătorul alegerilor, pentru că îi consideră pe liderii acestuia corupți, criminali și vrea să-i vadă în spatele gratiilor. Albin Kurti, fondatorul și candidatul VV, a apărut cu cravată în timpul campaniei electorale, pentru a-și schimba imaginea de agitator și a o promova pe cea a unui unei noi speranțe politice.

Un viitor neclar

Lupul schimbă părul, dar năravul ba. Cerințele radicale ale lui Kurti includ și referendumul referitor la prezența misiunilor internaționale în Kosovo și o posibilă unificare cu Albania - subiecte care îngrijorează, atât în regiune, cât și la nivel internațional. VV a recurs de la boicotearea parlamentului până la gaze lacrimogene în sala plenară. VV și PAN și-au sărbătorit duminică exuberant victoria pe străzile orașelor kosovare. Aceste două grupări vor decide viitorul țării. Toate celelalte partide, inclusiv cele ale minorităților etnice care, conform constituției, fac parte din parlament, vor juca un rol secundar.

Provocările politice din Kosovo sunt uriașe: lista cerințelor de la Bruxelles pentru mult-dorita apropiere de UE e lungă. Chiar și un țel mai apropiat, cum ar fi liberalizarea acordării vizelor – nu mai vorbim de ridicarea acestora – este posibil numai într-un context politic stabil. Comunitatea internațională, prezentă în Kosovo până în ziua de astăzi cu misiuni militare și civile, cere în special progrese în ceea ce privește conviețuirea cu minoritatea sârbă, dialogul cu Belgradul, clarificarea situației de la granița cu Muntenegrul și combaterea criminalității organizate. Dar aceasta a pierdut mult credit și influență în ultimii ani, și pentru că perspectiva UE este neclară. Câștigătorii alegerilor cunosc bine acest lucru și pot să aprindă în orice moment frustrarea și temerile populației majoritar albaneze. Câștigătorii Haradinaj și Kurti poartă o răspundere centrală, ca țara să rămână pe drumul dezvoltării pașnice și democratice.

Autoare: Adelheid Feilcke / lp