Kosovo, un stat încântat de UE
15 aprilie 2017Nu-i de ici, de colo, să simţi cât de mult tânjeşte Republica Kosovo după Europa. Drapelul micului şi tânărului stat balcanic este uşor de confundat cu cel al Uniunii Europene. În Kosovo, moneda euro este valabilă fără probleme. Iar când ţara este vizitată de şeful diplomaţiei germane, Sigmar Gabriel, sala de conferinţe este plină ochi de jurnalişti, care vor să afle cu precădere un lucru: cum poate Germania sprijini Kosovo, pentru ca mica republică balcanică să adere la Uniunea Europeană. Să aibă şi ea parte de prosperitate şi pentru a se simţi, în sfârşit, în siguranţă. Dar cât entuziasm pentru un proiect grav avariat, lovit chiar în punctele sale esenţiale
Serbia, duşmanul kosovarilor, vrea şi ea să facă parte din UE. Iar Germania vrea să ajute inclusiv Belgradul să facă acest pas, în pofida controversatelor alegeri care au dus la înscăunarea fostului şef al guvernului sârb, Aleksandar Vucic, în funcţia de preşedinte - un eveniment urmat de proteste populare masive pe străzile capitalei.
Serbia şi Kosovo, împreuna în UE? Este posibil aşa ceva? La Priştina, Sigmar Gabriel a ţinut un fel de predică dojenitoare: "Am senzaţia că mereu când apare o problemă în această regiune, vina este dată pe statul vecin". În sală, tăcere totală. Bun, deci este limpede că drumul către UE nu este chiar scurt.
Există două motive pentru care guvernul german consideră că scenariul aderării celor două ţări la UE ar putea funcţiona. Un atare pas ar urma să aibă loc peste câţiva ani şi, până atunci, speră germanii, marea criză post-Brexit, va fi fost depăşită. Apoi, care ar fi alternativa, când închizi uşa în nas sârbilor, după ce ai poftit înăuntru Croaţia şi Slovenia? Gabriel are dreptate când avertizează că demonii foarte vechi ai naţionalismului ar putea prinde putere din nou; mai multă decât au, deja, în clipa de faţă, inclusiv datorită amestecului rusesc în regiune.
Până să aibă loc vreo nouă aderare la UE, Germania intenţionează să sprijine cele două state balcanice cu proiecte concrete, în domenii precum infrastructura şi educaţia. În acest sens, a spus Gabriel, încă înainte de intrarea în Uniune, oamenii trebuie să simtă că, datorită sprijinului european, le merge mai bine. Acest lucru este într-adevăr de dorit, când te uiţi la cât de dificilă este situaţia economică în această zonă şi cât de grea este viaţa tinerilor.
Sprijinul european de până acum a fost insuficient. Dacă Balcanii au revenit cu adevărat în centrul atenţiei europenilor, promisiunile lui Gabriel nu trebuie să rămână la stadiul de vorbe. Ce se poate întâmpla atunci când Uniunea Europeană se mulţumeşte doar să consoleze prieteneşte ţări dornice de aderare, se poate lesne observa în Turcia.
Autor: Jens Thurau / vd