Comentariu: Iluzii germane despre Putin şi Rusia

Ziua de vineri, 18 mai, când cancelara Angela Merkel îl va întâlni la Soci pe Vladimir Putin, va constitui apogeul "săptămânii ruse" a politicii externe germane. În ultimele zile, la Moscova, s-au aflat deja noul şef al diplomaţiei germane, Heiko Maas şi ministrul federal al Economiei, Peter Altmaier, care au purtat convorbiri pe marginea unor chestiuni importante de politică europeană şi internaţională cu reprezentanţii ţării gazdă. Pe fondul acestor schimburi la nivel diplomatic, relaţiile bilaterale germano-ruse revin în atenţia opiniei publice din Republica Federală mai ales că unilateralismul politicii externe a preşedintelui SUA, Donald Trump, a supus unei probe severe prietenia cu Germania. Ca atare, nu-i de mirare faptul că unele voci politice din Germania sunt pentru o apropiere de Rusia şi grăbesc o înţelegere cu Moscova.

Nu este timp pentru conciliatorism

Dar cine insistă asupra relaxării relaţiilor cu Rusia prin concesii unilaterale privind sancţiunile economice sau alte compromisuri, acela se înşeală amarnic. Nu numai fiindcă Moscova va interpreta această politică de appeasement (conciliatorism) ca fiind un semn de slăbiciune. Ci şi fiindcă devine tot mai limpede că Putin are nevoie de confruntarea cu occidentul pentru a-şi asigura puterea pe plan intern, pentru a abate atenţia poporului rus de la stagnarea economică şi de la problemele sociale din ţară. Este naiv să credem că se va ajunge la o înţelegere cu Putin privind Ucraina. Sau chiar că, împreună cu el, va putea fi renegociată o nouă ordine europeană de pace. Fiindcă el însuşi este cel care a subminat-o prin politica sa agresivă faţă de Ucraina, prin tentativa de influenţare a alegerilor din occident şi prin atacurile cibernetice asupra instituţiilor germane.   

Puţin probabil că, tocmai în perioada pe care o traversăm, Rusia lui Putin - nu Rusia în general - este partenerul potrivit pentru consolidarea relaţiilor germano-ruse în domeniul energetic. În orice caz, trebuie să ne asigurăm că preconizatul gazoduct Nordstream 2, care traversează Marea Baltică, nu contravine intereselor europene privind stabilizarea economică şi politică a Ucrainei. De aceea este corect ca ministrul Peter Altmaier să se gândească la garanţii din partea Moscovei pentru ca Ucraina să nu sufere pierderi la taxele de tranzit pentru Nordstream 2. Însă aceste detalii vor trebui să fie parte a unei ample strategii pe termen lung vizând Rusia.    

Nu există un acord rapid

În ce priveşte stabilirea politicii germane faţă de Rusia ar trebui mai întâi să se înţeleagă că în relaţia cu Putin este nevoie de timp şi că nu va exista un acord rapid cu Moscova. Câtă vreme Kremlinul îşi menţine politica agresivă faţă de Ucraina (şi o va face şi în continuare fiindcă este parte a eforturilor lui Putin de a-şi asigura puterea pe plan intern), sancţiunile n-ar trebui anulate. Dar şi renunţarea treptată la sancţiuni ar fi un semnal fals. Politica externă germană ar trebui să rămână fidelă principiilor ordinii europene de pace, subminată de către Moscova.

În al doilea rând, este extrem de importantă creşterea semnificativă a capacităţii de apărare, germane şi europene, atât în sensul clasic al cuvântului cât şi faţă de noul pericol reprezentat de războiul cibernetic. Nu în ultimul rând, cu Moscova (diplomatic se foloseşte termenul eufemistic de "partener"), în anumite chestiuni, ca acordul nuclear cu Iranul, ar fi bine ca Germania să menţină un schimb pragmatic pentru a-şi exercita propriile interese de politică externă.

Este neceară o dublă strategie

Această strategie diplomatică pentru Rusia ar trebui susţinută de alte două elemente importante. Pe de o parte, politica occidentală nu are voie să reacţioneze pripit şi isteric la provocările Moscovei fiindcă, în cele din urmă, numai Kremlinul profită, în timp ce propria credibilitate are de suferit. După atacul asupra fostului dublu agent Serghei Skripal, premierul Theresa May a reacţionat exact cum n-ar fi trebuit s-o facă. Acţiunile sale n-au făcut decât să întărească imaginea duşmănoasă a occidentului în Rusia, instrumentalizată de către Kremlin.    

Pe de altă parte, societatea germană, întreaga Europă, vor trebui să fie mai deschise faţă de societatea rusă. Este necesar un amplu dialog cu toate forţele politice şi grupările din Federaţia Rusă, inclusiv cu cele naţjonaliste, patriote şi conservatoare. Numai pe un ton adecvat şi cu o bună cunoaştere a propriilor principii, doar prin dialog poate fi depăşită înstrăinarea dintre germani şi ruşi.

Autor: Ingo Mannteufel / CS