Gata cu politica de pe margine

Până de curând, politica germană în cazuri de criză pe plan internațional a fost mai mereu cam următoarea: celelalte state fac propuneri de soluționare, germanii le iau la cunoștință și apoi ezită să aibă vreo reacție clară. Excepțiile doar au confirmat această regulă: în conflictul ruso-ucrainean, germanii au fost oarecum activi când a venit vorba de organizarea unor negocieri în așa-numitul format Normandia și de elaborarea acordului de pace de la Minsk. Dar la reformarea UE, la conflictele din Orientul Mijlociu, peste tot pe unde s-a pus și problema unei intervenții militare, Germania a stat și stă pe margine. Un exemplu: Bundeswehr este prezentă în Mali, dar când vine vorba de lupte, treaba principală o fac soldații francezi.

Regândire pe trei planuri

Ministra germană a Apărării, care ar vrea în viitorul nu prea îndepărtat să devină chiar cancelară a Germaniei, o rupe acum din mai multe puncte de vedere cu această politică. Pe de o parte, propunerea ei de creare a unei zone internaționale de securitate în nordul Siriei, cu participare germană, arată scepticismul ei față de armistițiul actual din regiunea de conflict, un armistițiu negociat de americani. Annegret Kramp-Karrenbauer renunță astfel la o încercare de a-i recoopta pe americani, a căror retragere din nordul Siriei a permis în primul rând declanșarea invaziei turce. Pe de altă parte, retragerea americană a fost se pare pentru Kramp-Karrenbauer momentul care a distrus orice iluzie privind existența unei posibile politici externe și de securitate internaționale coordonate împreună cu Donald Trump. În fine: în sfârșit vine și din Germania, nu doar din Marea Britanie sau Franța, o inițiativă pe o temă politică și militară dificilă care afectează direct Europa. Rămâne de văzut ce părere au despre această inițiativă partenerii europeni din NATO.

Kramp-Karrenbauer nu a uitat să menționeze că a discutat anterior propunerea ei cu cancelara Angela Merkel. Este deja un semn clar faptul că Merkel a preferat să-i lase inițiativa urmașei ei în fruntea CDU într-o chestiune atât de importantă.

Ministra Apărării ar fi cochetat mai demult cu această inițiativă, pe care a ales să o facă publică însă abia la congresul CSU de sâmbăta trecută: "Nu am mai suportat să aud cât de îngrijorați suntem", a clamat ea la acel congres, referindu-se exact la formula germană amintită: stupoare și îngrijorare față de violența de pe lume, dar ezitare când vine vorba de participare la operațiuni militare robuste.

Lovitură pentru partenerii de coaliție

Pentru ministrul de Externe Heiko Maas și al său Partid Social Democrat (SPD), propunerea șefei CDU este o lovitură. Maas a decis, în colaborare cu alte țări din UE, limitarea ușoară a exporturilor de armament către Turcia de la începutul ofensivei în nordul Siriei, dar nu a vrut să audă de sancțiuni. Apoi s-a lăsat jignit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan în public, fiind numit diletant, și a avut nevoie de mai multe zile până să combată energic afirmațiile liderului de la Ankara.

Nu știm însă dacă a fost o mișcare prea deșteaptă din partea doamnei Kramp-Karrenbauer să nu îi includă pe partenerii de guvernare de la SPD în inițiativa ei. Șefa CDU este conștientă de faptul că Bundeswehr este o armată sub control parlamentar. SPD privește cu scepticism participarea soldaților germani la misiuni în zona de securitate din nordul Siriei. O poziție similară au în Bundestag Verzii ecologiști și Partidul Stângii. CDU și Kramp-Karrenbauer au deci de prestat o serioasă muncă de convingere dacă nu vor ca propunerea făcută de AKK să fie tratată de partenerii de guvernare ca multe alte idei germane bune: Berlinul se angajează pentru pace și înțelegere, dar munca militară urâtă pot să o facă alții.

Dar ideea șefei CDU aduce înainte de toate un aer proaspăt de inițiativă. Este cel puțin un semn că germanii nu i-au uitat de tot pe kurzi, care au jucat un rol atât de important împotriva terorii Statului Islamic. Despre președintele american nu se poate spune din păcate acest lucru.