Franța rămâne - cu greu - o țară europeană

Rezultatul primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Franța ar fi putut să fie și mai rău - dar nu-i neapărat o veste bună. Candidata partidului populist de dreapta Marine Le Pen e pe locul doi și va participa la al doilea tur: Este succesul ei politic cel mai mare de până acum. De când a preluat conducerea partidului de la tatăl ei antisemit, "Frontul Național" se bucură de rezultate tot mai bune la alegerile regionale, la cele europene și acum la scrutinul prezidențial. Cum a reușit un politician cu un talent strategic malițios și concepții care par să provină din vremuri de mult apuse să ajungă la astfel de succese?  

Le Pen nu a obținut numărul cel mai mare de voturi, dar cursa a fost strânsă. Această evoluție senzațională reprezintă o victorie amară asupra adevăraților democrați. În aceste condiții, candidatul de centru Emmanuel Macron, cu o orientare mai degrabă social-democrată, este ultima speranță. Cei care l-au votat au ales rațional, nu pe baza sentimentelor. În cel de-al doilea tur de scrutin, peste 14 zile, va conta ca toți alegătorii raționali să opteze pentru Macron, chiar dacă nu sunt de acord în totalitate cu direcția sa politică. Socialiștii și conservatorii trebuie să-și adune forțele pentru a-l sprijini pe politicianul de doar 39 de ani - și îl vor suține, chiar dacă Macron nu are prea multă experiență și provine din așa-zisul "establishment". Important e ca Le Pen să obțină cât mai puține voturi. Unii dintre observatorii electorali iau în considerare un așa-numit "efect Trump" în turul al doilea, un succes neașteptat al populiștilor. Dar așa ceva este aproape exclus în Franța - printre altele și din cauza sistemului electoral francez: în turul al doilea, alegătorii au o a doua șansă pentru o decizie rațională după ce și-au exprimat protestul și frustrarea în primul tur.

Ultimul avertisment

Chiar dacă, în final, Emmanuel Macron va învinge probabil în cursa pentru palatul Elysee, aceste alegeri prezidențiale reprezintă o ultimă avertizare. Predecesorul său, conservatorul Nicolas Sarkozy, și socialistul lipsit de noroc Francois Hollande, nu au reușit să reînnoiască Franța, să implementeze reforme economice și sociale. La primul tur al prezidențialelor sunt de remarcat, pe lângă opțiunile de extremă dreaptă ale multor francezi, și cele de extremă stângă, în favoarea vechiului comunist  Jean-Luc Melenchon. Astfel, aproape jumătate dintre alegători au respins sistemul actual. Nici unul dintre marile partide nu va fi reprezentat la turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Acesta trebuie să fie punctul de plecare pentru Macron: Îi revine sarcina foarte grea de a-i readuce pe francezii dezorientați, care se simt excluși de elite, rămași în urmă pe plan economic și amenințați de străini, din nou în centrul societății.  

Vecinii Franței și Uniunea Europeană, care au urmărit alegerile cu îngrijorare, pot să răsufle ușurați - cel puțin pe moment. Franța va rămâne în zona euro și nu va părăsi nici UE sau NATO. Aceste scenarii ar fi devenit o amenințare reală în cazul unei victorii a lui Le Pen sau Melenchon. Dar europenii nu pot să continue la fel ca înainte. Nu-i de la sine înțeles ca Franțe să reprezinte o baza solidă a Uniunii Eurpene alături de Germania. Emmanuel Macron va pune condiții Uniunii Europene: Vrea schimbări ale sistemului fiscal și solicită ca Germania să-și reducă excendentul comercial în relația cu Franța. Pentru Angela Merkel nu va fi ușor, dar Macron trebuie sprijinit. E datoria Europei să le demonstreze francezilor că merită să aleagă calea rațională, respingând populismul și izolaționismul. 

De altfel, rezutatele sondajelor de opinie s-au adeverit la acest scrutin. Așadar, mai există speranță și pentru demoscopi, în ciuda prognozelor eronate înainte de Brexit, de victoria lui Trump sau la alegerile din Olanda.

Autor: Bernd Riegert