Doar o scurtă pauză în ostilitățile din Polonia

Curtea Europeană de Justiție și-a confirmat verdictul dat în octombrie în procedură de urgență: pensionarea forțată a judecătorilor de la Curtea Supremă din Polonia nu este legală. Simultan, președintele polonez a semnat o variantă nouă a legii criticate de instanța europeană din Luxemburg. Polonia cedează. Pe moment.  

Decizia judecătorilor din Luxemburg nu este nici acum definitivă, dar este o victorie de etapă a Comisiei Europene. Asta pentru că partidul național-conservator PiS, care guvernează Polonia din 2015, și președintele Andrzej Duda (tot din PiS) au fost nevoiți astfel să-și suspende o parte din planurile de reformare a Justiției. Este vorba de modificarea vârstei de pensionare a judecătorilor celei mai înalte instanțe poloneze, de la pragul de 70 de ani la cel de 65. Comisia de la Bruxelles consideră că este vorba de o încercare de a scăpa de judecătorii incomozi, printre care Malgorzata Gersdorf, președinta Curții Supreme poloneze. Președintele Poloniei crede însă că ar fi vorba doar de o "întinerire" a personalului judecătoresc și de o curățare a acestuia de vechile cadre comuniste.

Concentrare imensă a puterii

Opoziția se teme că este de fapt un plan ascuns, pentru că, potrivit Constituției poloneze, Curtea Supremă este autoritatea principală care confirmă rezultatele alegerilor. Dacă PiS ar reuși să-i schimbe pe actualii judecători cu alții loiali acestei formațiuni, s-ar realiza astfel o concentrare masivă a puterii în stat. PiS deține deja majoritatea absolută în ambele camere ale Parlamentului, președintele țării vine tot din acest partid, la fel ca și procurorul general, care este simultan și ministru al Justiției.

Curtea Constituțională și presa publică sunt deja acaparate de oamenii PiS, Curtea Supremă fiind de fapt singura instituție poloneză cu adevărat independentă. De aceea, Comisia Europeană vede în pensionarea forțată a judecătorilor celei mai înalte instanțe un pericol la adresa statului de drept și a separării puterilor în stat. În plus, PiS este genul de partid în care un singur om are ultimul cuvânt: este vorba de fondatorul formațiunii și președintele ei, Jaroslaw Kaczynski, oficial doar un simplu deputat. O astfel de concentrare imensă a puterii în mâinile unui singur om nu se prea vede în lumea democratică. Și este și periculos.

Concesiile Varșoviei față de Bruxelles sunt însă doar o parte a strategiei electorale. În 2019 au loc în Polonia alegeri duble: în primăvară se desfăşoară alegerile europene, în toamnă este programat scrutinul parlamentar. După ce au reformat statul după bunul plac, preluând practic controlul aproape total asupra lui, guvernanții PiS folosesc acum brusc un ton mai moderat, mai pro-european, pentru a apela mai mult la centrul electoratului polonez. Nu-ţi vine să crezi când vezi care este motto-ul ultimului congres al PiS: "Polonia, inima Europei". 

PiS, ca partid pro-european

Această tactică nu este defel una nouă. Deja în 2015, PiS s-a prezentat drept partid popular moderat, de centru. S-a mers până acolo încât formațiunea i-a "ascuns" de opinia publică pe membrii săi radicali, printre care Jaroslaw Kaczynski. PiS se teme și acum se pare că actualul conflict cu Bruxellesul și reproșurile opoziției, cum că ar avea în vedere un "Polexit", ar putea afecta negativ rezultatele partidului la alegerile de anul viitor. Căci Polonia este țara din UE care profită cel mai mult de pe urma banilor europeni. Și de aceea nu se poate pretinde nimeni surprins de faptul că poporul polonez are în continuare foarte mare simpatie pentru UE. 

Anularea pe moment a pensionării forțate a judecătorilor de la Curtea Supremă nu trebuie să ne ducă de nas: dacă PiS câștigă iarăși alegerile, restructurarea radicală a statului va continua. Pe moment, avem deci o simplă pauză în care părțile implicate își trag doar sufletul.