Comentariu: Critici calculate

Ministrul federal de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a protestat într-un recent interviu faţă de "strigătele de război şi zgomotul de paloş" al NATO în estul Europei - o formulare surprinzător de dură din partea Germaniei ca partener important al Alianţei. În Rusia, declaraţia şefului diplomaţiei germane a fost larg aprobată. În Germania a declanşat un val de indignare mai ales în rândurile partenerilor de coaliţie (CDU/CSU). Această dublă reacţie corespunde dublului rol al ministrului Steinmeier. Pe de o parte, cel de înalt reprezentant al diplomaţiei germane, pe de alta cel de principal reprezentant al formaţiunii social-democrate SPD.

Criticile sale la adresa Alianţei i-au ofensat mai ales pe partenerii NATO din ţările baltice şi Polonia. Aceste state se simt ameninţate de agresivitatea politicii externe a Rusiei practicată în ultimii ani, motiv pentru care au cerut consolidarea sprijinului din partea Alianţei. Manevrele militare de mare anvergură "Anaconda 2016", derulate în Polonia, au fost extinse la dorinţa Varşoviei. La exerciţii au luat parte inclusiv soldaţi germani.

Un mesaj pentru Moscova

Steinmeier se expune în primul rând fiindcă, în soluţionarea unei serii întregi de crize internaţionale, are nevoie de Rusia. În publicaţia "Bild am Sonntag" el a menţionat rolul constructiv al Moscovei în încheierea acordului cu Iranul şi influenţa decisivă a Kremlinului în conflictul sirian. Însă, pentru şeful diplomaţiei germane extrem de importante sunt negocierile privind conflictul din estul Ucrainei.

Negocierile de la Minsk, la care mai iau parte Franţa, Rusia şi Ucraina, sunt în impas. Sancţiunile economice aplicate Rusiei se vor prelungi până la încheierea cu succes a tratativelor. Între timp, mulţi şefi de guverne contestă menţinerea sancţiunilor.

Ca atare, Steinmeier a propus o soluţie de compromis: relaxarea graduală a sancţiunilor, în paralel cu evoluţia negocierilor de la Minsk.

Pentru social-democratul Steinmeier, canalele de comunicare deschise cu Moscova reprezintă un demers politic de la sine înţeles. În perioada 1969-1974, în calitate de cancelar, şeful SPD, Willy Brandt, a reuşit să reducă tensiunea Războiului Rece prin politica sa faţă de Uniunea Sovietică. În faţa unei eventuale ameninţări din Est, creştin-democraţii cancelarei Angela Merkel (CDU) sunt mai degrabă pentru pregătire militară şi delimitare clară. Aşadar, afirmaţiile mai multor politicieni CDU care îi reproşează lui Steinmeier că subminează politica întregii coaliţii de guvernământ nu sunt surprinzătoare.

SPD trebuie să devină vizibil

Însă, în ideea formării unui nou guvern peste un an, social-democraţii ţin să evidenţieze, din ce în ce mai des, tocmai aceste diferenţe. SPD încearcă să se profileze ca o formaţiune puternică pe lângă coaliţia de guvernământ. Şeful partidului, Sigmar Gabriel, vicecancelar şi ministru al Economiei în guvernul Merkel, afirma în publicaţia "Der Spiegel" că, după alegerile legislative, îşi poate imagina un executiv numai de stânga. Altfel spus, actuala colaborare cu conservatorii este pusă sub semnul întrebării.

Declaraţiile celor doi social-democraţi, publicate simultan în "Der Spiegel" şi "Bild am Sonntag", reflectă o acţiune concertată cu scopul sporirii vizibilităţii poziţiei SPD. Printre altele, afirmaţiile polarizante ale ministrului Frank-Walter Steinmeier au urmărit şi acest scop.