Kövesi faţă în faţă cu şeful anti-corupţiei de la Chişinău

Chetraru este demnitarul moldovean huiduit vara trecută de către protestatari pe motiv că ar fi permis ca din băncile moldoveneşti să fie furat un miliard de dolari. Opoziţia pro-europeană şi protestatarii l-au acuzat atunci pe Chetraru de faptul că ar proteja clanul oligarhic care şi-a subordonat instituţiile statului.

După ce compania americană de audit “Kroll” a prezentat primul raport despre celebrul jaf, Chetraru a declarat că CNA ştie mult mai mult despre “Furtul secolului”. El a spus că „raportul “Kroll” este beletristică”, dar nu a oferit răspunsuri pertinente la întrebările cine sunt hoţii, cum au reuşit să fure miliardul şi de ce până în prezent aceştia sunt în libertate?

Potrivit sondajelor (http://www.ipp.md/public/files/Barometru/prezentare_2016-1_final.pdf ), CNA este instituţia din Republica Moldova în care cetăţenii „nu au deloc încredere”.

Vizita şefei DNA are loc în contextul desfăşurării la Chişinău a Forumului moldo-român în domeniul justiţiei. La eveniment participă şi ministrul Justiţiei din România.

Chetraru se scuză

Şeful CNA, Viorel Chetraru, a declarat în cadrul forumului, în faţa judecătorilor, procurorilor şi juriştilor din Moldova şi România, că anterior, timp de doi ani, „CNA a fost nevoit să lucreze într-un regim de comedie pentru corupţi”. Potrivit lui, în Moldova schimbările se produc lent, de aceea oamenii sunt sceptici, atât faţă de calitatea reformelor, cât şi faţă de buna intenţie a autorităţilor care implementează aceste reforme. Şeful CNA din Moldova a spus că, în rezutatul unor măsuri anticorupţie întreprinse în privinţa unor demnitari de rang înalt, instituţia ar fi fost „pedepsită” prin anularea garanţiilor de independenţă faţă de Guvern şi i-au fost limitate posibilităţile în utilizarea unor instrumente de procedură penală. „Abia în 2014 a fost adusă la normalitate procedura de efectuare a interceptărilor şi înregistrărilor pe dosarele de corupţie, iar la sfârşitul lui 2015 au fost restabilite garanţiile de independenţă ale CNA”, a spus Viorel Chetraru.

De asemenea, el s-a plans că Procuratura Anticorupţie  a preluat parţial mandatul de urmărire penală al CNA şi, deşi a recunoscut că “CNA înseamnă şi (...) activități de prevenire şi combatere a spălării banilor”, nu a spus ce a împiedicat CNA să blocheze sau cel puţin să sune alarma, în 2014, în privinţa furtului miliardului de dolari din sistemul bancar al ţării. Asta chiar dacă, potrivit legislaţiei moldoveneşti, Banca Naţională şi CNA află în timp real despre tranzacţiile de asemenea amploare.

Kövesi: „În România, nimeni nu poate să dea indicaţii unui procuror”

Laura Codruţa Kövesi a avut un discurs diplomatic la Chişinău. Ea a spus că „minunile în justiţie nu se vor produce peste noapte”, dar a încurajat autorităţile să persevereze în lupta anti-corupţie şi să implementeze reformele de facto, nu doar formal. În legătură cu recenta arestare a mai multor magistraţi moldoveni, şefa DNA a spus că ceea ce face Procuratura Anticorupţie de la Chişinău acum este un început: „Dacă este un început bun sau nu, vom vedea în timp. Să nu vă aşteptaţi că în trei luni veţi combate corupţia din Republica Moldova. Nu se poate face acest lucru atât de repede”, a spus Kövesi. Ea a menţionat că cel mai important lucru pentru un procuror este să aibă un cadru legal adecvat în care să-și poată exercita meseria, fără presiuni din partea nimănui, inclusiv a șefilor de pe linia ierarhică: „În România judecătorii sunt independenți și imparțiali, procurorii sunt independenţi şi se bucură de stabilitate în funcţie. Acest lucru, din perspectiva mea, este premisa cea mai importantă atunci când vorbim de lupta cu corupția. În România, nimeni nu poate să dea indicații unui procuror să deschidă o investigaţie, să închidă o investigație, cum să facă o investigație, ce probe să administreze. Nici șeful ierarhic, nici ministrul Justiției, nici șeful Parlamentului, nici președintele țării, nici parlamentarii, nici măcar eu, ca șef al DNA, nu pot să dau dispoziție unui coleg să deschidă sau să închidă o anumită anchetă”, a menţionat Laura Codruța Kövesi. Ea a adăugat că instituțiile de justiție trebuie să iasă de sub controlul politicului.

Prezent la eveniment, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu (finul oligarhului-şef din Moldova, Vlad Plahotniuc), s-a adresat procurorilor şi judecătorilor: „De acum înainte, asumaţi-vă propriile acţiuni şi fiţi pregătiţi să răspundeţi pentru ce aţi făcut, dar mai ales pentru ce nu aţi făcut atunci când trebuia”, a spus Candu. Anterior, într-un interviu pentru „Tribuna.md”, însăşi oligarhul Vlad Plahotniuc a dat „dezlegare” judecătorilor şi procurorilor să facă ordine în ţară: „Dacă de aprobarea mea depind unele lucruri benefice, îmi dau aprobarea să se facă ordine în ţară", spunea Plahotniuc.

Clasa politică din Republica Moldova nu a demonstrat voinţă politcă în implementarea până la capăt a reformei justiţiei. Deşi  din 2009 reforma justiţiei este declarată drept o prioritate pe agenda de schimbări asumată de stat în fața Uniunii Europene,  aceasta a fost marcată de tergiversări, iar oamenii şi-au pierdut  încrederea în instituţiile de drept, a menţionat Andrian Candu, fruntaş al Partidului Democrat, care a făcut parte din puterea guvernantă din Moldova din 2009 până în prezent. “Noi, politicienii, vom urmări implementarea legilor, vom oferi instrumente pentru creşterea eficienţei, dar nu mai vrem să purtăm responsabilitatea pentru felul în care lucrează un procuror sau un judecător”, a menţionat Andrian Candu.

Duminică, 13 noiembrie, în Republica Moldova va avea loc turul doi al alegerilor prezidenţiale. Cetăţenii au de ales între candidatul pro-rus Igor Dodon şi candidatul comun pro-european Maia Sandu. Oligarhul Plahotniuc şi-a anunţat sprijinul formal pentru candidatul anti-oligarhic Maia Sandu, dar trustul de presă pe care îl finanţează a atacat-o pe aceasta, făcând campanie în favoarea pro-rusului Dodon.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău