Clasamentul LGBTQ+ în Europa
17 mai 2024Cu ocazia zilei internaţionale de acţiune împotriva homofobiei, transfobiei, interfobiei şi bifobiei, pe 17 mai, organizaţia europeană de lobby LGBTQ+ (ILGA) publică harta curcubeului. LGBTQ+ este abrevierea pentru lesbiene, homosexuali, bisexuali, transgenderi, intersexuali şi queer.
Harta curcubeului, care se publică de 11 ani, arată situaţia drepturilor persoanelor LGBTQ+ în întreaga Europă. Clasamentul ţărilor este alcătuit de ILGA Europe în baza unui amplu catalog de criterii care cuprinde dreptul la egal tratament al persoanelor LGBTQ+ comparativ cu persoanele heterosexuale, protecţia împotriva urii şi discriminării, includerea în activităţi sociale şi autodeterminarea sexuală.
Câte procente ating ţările?
Mica insulă Malta din Mediterana se află de ani buni pe primul loc, întrunind 88 de puncte din cele 100 posibile. Pe locul doi s-a clasat în acest an Islanda, cu 83 de puncte.
Din grupa de frunte la nivelul UE fac parte Belgia, Luxemburg, Spania, Danemarca, Finlanda şi Grecia, fiecare cu mai bine de 70 de puncte. În linii mari se poate afirma că, cu cât ţările se află mai la vest şi mai la nord în Europa, cu atât drepturile LGBTQ+ sunt mai bine ancorate.
Pe ultimele locuri în clasament se situează Rusia, Azerbaidjan şi Turcia. În UE pe ultimul loc se situează, după deceniul de domnie al PiS Polonia, cu 17 puncte. După schimbarea de guvern de anul trecut situaţia s-ar putea ameliora acolo. Harta curcubeului este alcătuită în baza datelor colectate în 2023.
Ţări care au coborât în clasament
Situaţia s-a înrăutăţit în Italia după venirea la putere a coaliţiei de extremă dreaptă, alcătuită din Fratelli, Lega şi Forza. Italia se afla oricum în ultimii ani în treimea de jos a ţărilor UE, deoarece numeroase legi privind paternitatea, adopţiile şi căsătoria pentru toţi lipsesc, susţine Katrin Hugendubel, directoare pentru politică legislativă în cadrul ILGA.
Guvernul premierei Giorgia Meloni foloseşte acest vid legislativ pentru a-şi impune imaginea familiei, alcătuite exclusiv din părinţi de sex opus. "Legile sunt pur şi simplu importante pentru a ne asigura şi împotriva transformărilor politice. Şi aici constatăm pentru moment puţină mişcare în sens ascendent", a declarat pentru DW Katrin Hugendubel.
Ţări care au urcat în clasament
În general, spune Hugendubel, clasamentul statelor europene s-a modificat foarte puţin, fiindcă abia dacă mai există iniţiative legislative în favoarea persoanelor LGBTQ+. O excepţie este Germania, unde a fost adoptată o lege de autodeterminare a identităţii sexuale. O asemenea autodeterminare nu este posibilă decât în 11 din cele 49 de ţări europene cercetate.
"În timp ce unele ţări, între care şi Germania, constituie avangarda, în multe alte ţări există stagnare, ceea ce înseamnă că nu se adoptă legi noi", a declarat reprezentanta ILGA. "Aceasta se întâmplă într-o vreme periculoasă, în care vedem că ura, violenţa sunt în creştere, şi guvernele încearcă să submineze drepturi ale omului, în special ale oamenilor LGBTQ+", a mai afirmat ea.
Mai multă vizibilitate, mai multă duşmănie
Agenţia UE pentru drepturile omului (FRA) a publicat de ziua împotriva homofobiei un studiu cuprinzător. FRA a vrut să afle cum îşi evaluează situaţia oamenii LGBTQ+. La chestionarul online au participat 100.000 de oameni din întreaga Europă. Potrivit studiului, oamenii LGBTQ+ vorbesc mai deschis despre identitatea lor. În şcoli se vorbeşte mai mult despre aceste teme decât în urmă cu cinci ani, când a fost realizat ultimul studiu amplu de acest gen.
Concomitent, în viaţa de zi cu zi au crescut discriminarea, hărţuirea şi mesajele pline de ură, potrivit repondenţilor. Mai mult de unul din 10 oameni LGBTQ+ a fost atacat violent. Acesta este un procentaj mai ridicat decât cel înregistrat în urmă cu cinci ani, subliniază FRA.