Cine și de ce vrea să „ardă” Moldova?

Cel care, aparent, are acum rol de „coordonator” în politica moldovenească pare să fi acceptat acest târg în schimbul unor garanții personale de securitate, de care ar urma să beneficieze după alegerile parlamentare din 2018.

Avertismentele și condiționalitățile instituțiilor europene și americane nu mai funcționează în Republica Moldova. Autoritățile pretins „pro-europene” au schimbat sistemul electoral contrar avertismentelor mai multor înalți oficiali europeni și americani și contrar avizului negativ al Comisiei de la Veneția. Nici sistarea finanțării externe nu-i mai sperie pe guvernanți. Ei au o soluție provizorie care va menține economia țării pe linia de plutire până la sfârșitul anului 2017 – împrumuturi de la băncile comerciale locale.

Ce urmează după declarațiile dure ale UE și SUA?

Trecerea la sistemul electoral mixt contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția a generat critici extrem de dure din partea înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Federica Mogherini, comisarului pentru Politica de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, din partea Partidului Popular European, cel mai influent partid politic la nivel european, precum și din partea mai multor europarlamentari. Aceștia au atenționat că Republica Moldova ar putea rata ajutorul financiar de 100 milioane de euro din partea UE din cauza sfidării recomandărilor Comisiei de la Veneția. Inclusiv Ambasada SUA din Republica Moldova s-a declarat dezamăgită de decizia guvernanților moldoveni de a schimba sistemul electoral. „Revizuirea Codului electoral pune la îndoială obiectivul declarat al Guvernului privind un viitor european și democratic pentru cetățenii Republicii Moldova”, a comentat Ambasada SUA din Chișinău.

Deocamdată, prietenii externi ai Republicii Moldova au formulat doar declarații critice în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Chișinău. Reacțiile practice vor veni după ce Serviciul de Acțiune Externă și Comisia Europeană vor analiza controversata lege votată de deputații moldoveni. Nu este exclus, în opinia unor europarlamentari, să fie sistată nu doar finanțarea, ci să fie revăzut inclusiv acordul de liberalizare a regimului de vize de care beneficiază în prezent Republica Moldova.

Soluția scumpă a guvernării în cazul în care UE amână sau suspendă finanțarea

Potrivit unor experți locali, guvernanții pretins „pro-europeni” de la Chișinău, controlați de oligarhul Vlad Plahotniuc, lider PDM, ar urmări să forțeze UE la decizii dure în raport cu Republica Moldova, pentru a spori repulsia alegătorilor moldoveni față de UE. Aceasta ar crește șansele electorale ale PSRM la alegerile parlamentare din 2018. „Toate aceste derapaje ale autorităților moldovene sunt regizate. Neglijarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, cunoscând care vor fi consecințele, o poate admite doar un personaj care are ce pierde dacă s-ar conforma rigorilor europene”, a comentat pentru DW fostul ministru al Finanțelor din Republica Moldova, Veaceslav Negruța.

Potrivit lui, există indicii care arată că autoritățile moldovene au anticipat anumite decizii contrare recomandărilor internaționale în măsură să conducă la amânarea finanțării externe – au modelat cu bună știință situații care să izoleze internațional Republica Moldova: „Guvernarea a operat amendamente la Legea bugetului pentru 2017, creându-și, pe hârtie, un spațiu legal de manevră - de a împrumuta bani de la băncile comerciale locale. Suma rezervei de lichidități la care poate apela guvernarea este de 2 miliarde de lei moldovenești, exact echivalentul a 100 milioane de euro promiși de UE”. Dacă banii de la UE nu vor veni, Guvernul va contracta această sumă de la băncile comerciale, a precizat fostul ministru de finanțe.

„Aceste resurse, dintre care peste 500 milioane lei deja au fost contractate de Guvern în primele 5 luni, sunt costisitoare pentru buget și sunt necesare resurse bugetare pentru deservirea acestor credite. În plus, băncile de la care tradițional se împrumută Guvernul în ultimii 2 ani sunt bănci cu probleme neclarificate de transparență și management, aflându-se sub supravegherea specială a BNM și fiind obiecte de interes special în cadrul programului cu FMI”, a precizat Negruța. Potrivit lui, chiar dacă, în 2017, guvernarea ar putea recurge la aceste resurse scumpe, contractate neclar de la cine, pentru a-și onora angajamentele financiare, aceste finanțări sunt nesustenabile și pentru anii următori. Aceasta înseamnă că inclusiv anul 2018 (an electoral) rămâne descoperit financiar.

Situația ar putea degenera și mai mult. Izolarea Republicii Moldova, ca urmare a deciziilor politice nechibzuite adoptate de autorități (trecerea la sistemul electoral mixt), ar putea duce, în 2017, la blocaje în ceea ce privește finanțarea din partea FMI și BM. „De rând cu UE, sunt și alți parteneri îngrijorați de lipsa unor realizări convenite. Este vorba de FMI. Respectiv, în toamnă, Moldova ar putea avea mari dificultăți în a fi evaluată pozitiv de către FMI. Având în vedere faptul că principalele cancelarii occidentale s-au expus negativ asupra unor decizii politice ale Chișinăului, FMI și Banca Mondială ar putea sista programele lor pentru Republica Moldova, mai ales că, într-un an electoral, întârzierea reformelor asumate și populismele sunt inevitabile”, susține Veaceslav Negruța.

Potrivit lui, dacă FMI oprește programul, devine problematică debursarea altor tranșe angajate și de alți parteneri de dezvoltare, inclusiv a treia tranșă din creditul românesc de 150 milioane de euro. Incertitudinea debursării celei de a treia tranșe vine și pe fundalul dezechilibrului financiar generat de guvernarea de la București, susține Negruța.

Igor Dodon: „Vom găsi soluții în Uniunea Eurasiatică”

Întrebat de jurnaliștii ruși cum se va descurca Moldova în cazul în care UE va sista finanțarea, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că „Republica Moldova se poate descurca și fără banii UE”. El a făcut referire la perioada 2001-2009, atunci când el făcea parte din echipa guvernării comuniste, iar finanțarea externă a fost înghețată: „Sunt convins că putem face bani şi de sine stătător. Putem produce anumite mărfuri solicitate pe piaţa Uniunii Economice Eurasiatice. Să stăm în genunchi în faţa Occidentului, iar paralel să primim de la ei condiţionări dure - majorarea vârstei de pensionare sau admiterea căsătoriilor între persoanele de același sex? Pentru ce ne trebuie asta? Vom găsit ieşire din această situaţie”, a declarat Dodon. Potrivit lui, moldovenii şi-au pierdut încrederea în UE, deoarece oficialii europeni ar fi susţinut, începând cu 2009, o guvernare coruptă în Moldova.

Igor Dodon și-a transformat retorica pro-rusă în lozincă electorală. Deși după victoria în alegerile din noiembrie 2016 a spus că va fi „președintele tuturor”, acesta divizează și antagonizează societatea prin fapte, nu doar prin declarații. Igor Dodon, care este și comandant suprem al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, a anunțat că va participa săptămâna aceasta la manifestările programate la Tiraspol cu ocazia aniversării a 25 de ani de la desfăşurarea „operaţiunii de menţinere a păcii” în stânga Nistrului și că intenţionează să acorde, cu acest prilej, distincții de stat atât militarilor moldoveni, cât și pacificatorilor ruși și militarilor transnistreni. Aceasta în condițiile în care „armata transnistreană” este o structură ilegală: „Pentru prima dată în 25 de ani de la războiul transnistrean eu planific să particip la manifestări comune în Transnistria. Președintele Moldovei niciodată nu a participat la asemenea evenimente. Mai mult, eu planific să decorez militarii moldoveni, pe cei transnistreni, dacă vor dori, și pacificatorii ruși cu distincții de stat ale Republicii Moldova”, a spus Dodon.

Până la această oră, nici un deputat din Parlamentul de la Chișinău nu a cerut suspendarea președintelui pentru aceste declarații. Anterior, liberalii au încercat să inițieze procedura de suspendare a lui Dodon pentru faptul că a depus flori, împreună cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol, la monumentul cazacilor din Tighina, în ianuarie 2017. Inițiativa s-a împotmolit, însă, în „voința politică” a majorității parlamentare controlate de PDM.