Libertatea Justiției rămâne, încă, un deziderat

Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării, a fost condamnată marți, 2 martie, de Curtea de Apel București la 8 ani de închisoare cu executare pentru instigare la luare de mită și spălare de bani cu destinația finanțării campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2009. În același timp, instanța a dispus confiscarea sumei de un milion de lei. Suma este rizibilă și nu a fost aplicată confiscarea extinsă a averii așa cum prevede noul Cod Penal.

Ioana Băsescu, fiica fostului președinte, a fost condamnată și ea la 5 ani cu executare pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani. Faptele sunt legate tot de campania electorală a lui Băsescu pentru al doilea mandat. Sentința în ambele cazuri nu este definitivă, aceasta putând fi atacată la Curtea Supremă de Justiție.

Tot marți, Tribunalul București a clasat dosarul care inculpa intervenția în forță a jandarmilor la mitingul diasporei din 10 august 2018. Toți șefii jandarmeriei care au coordonat atunci reprimarea manifestanților, în frunte cu fostul prim-adjunct al Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, au fost achitați. Anchetele vor continua doar în cazurile punctuale de abuz împotriva unor persoane. Ne aducem cu toții aminte de agresiunile asupra unor manifestanți pașnici, imaginile fiind parcă trase la indigo cu cele din timpul mineriadei din 13-15 iunie ’90. Sute de plângeri au fost depuse atunci la poliție și procuratură, fără ca organele de anchetă să cheme la audiere victimele. Dacă șefii cei mari care au dat ordinele de reprimare a manifestanților au scăpat basma curată, mă îndoiesc că vor fi găsiți vinovați printre jandarmii care loveau cu bastoanele de cauciuc sau au folosit doze de gaze lacrimogene de la doi-trei metri distanță de unii protestatari.

Din primele mandate ale lui Ion Iliescu și actualului PSD, Justiția a fost la dispoziția puterii politice. Nici un dosar răsunător de corupție, spălare de bani, dare și luare de mită nu a fost întocmit de procurori pentru a ajunge apoi în instanță. La vremea respectivă, cei mai mulți magistrați care veneau din comunism aduceau cu ei practica judiciară a anilor întunecați ai regimului totalitar. Procurorii încă mai foloseau metode violente pentru a-i determina pe cei anchetați să-și recunoască vinovăția, iar judecătorii nu de puține ori făceau echipă cu avocații. În acea perioadă, un avocat bun era de fapt acela care era bine relaționat cu cei care împărțeau dreptatea.

Iliescu și camarila lui s-au folosit de oamenii legii, șantajându-i pe mulți dintre ei cu dosarele de colaboratori ai Securității. Mai mult, după înființarea în mandatul fostului președinte Emil Constantinescu a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), instituția a făcut public faptul că unii magistrați au fost chiar angajați, cu grade pe umeri, ai structurilor poliției politice. E știut faptul că multe dosare au fost „albite“ înainte ca arhiva fostei Securități să fie predată CNSAS.

Pe lângă șantajul cu dosarul de informator, magistrații veneau dintr-un regim în care președintele Comitetului județean de partid avea totul în mână. Era, așadar, și arhivarul unor procese trucate în baza religiei cumetriei, a relațiilor și a șpăgii.

DNA, cea mai eficientă instituție a Ministerului Public

Un episod important în ceea ce privește ingerința puterii politice în Justiție este cel legat de stenogramele PSD, când Adrian Năstase conducea guvernul, iar Rodica Stănoiu era ministrul Justiției. Este vorba de perioada 2003-2004, interval în care în ședințele PSD de la sediul din Kiseleff greii partidului hotărau cine să fie anchetat și cine să fie scăpat de procurorii numiți în funcții pe linie de partid, în vederea punerii la zid a opoziției.

Câteva inserții sunt relevante pentru modul în care PSD încerca și deseori reușea să fabrice dosare penale pentru unii membri ai opoziției.

Într-una dintre ședințe, Adrian Năstase îl trăgea de urechi pe ministrul Autorității pentru Privatizare Ovidiu Mușatescu: „De trei ani de zile acoperi toate poveștile cu privatizarea din 1997-2000. Nu ați demonstrat o singură iregularitate în procesul de privatizare. Asta e problema ta. În fața Delegației Permanente îți spun lucrul ăsta, pentru că ți-am spus-o și la guvern de nu știu câte ori și nu ai înțeles-o. Îți iei, îți pregătești hârtiile, pentru că intrăm în campanie electorală“.

Rodica Stănoiu ridică o problemă spinoasă, care îi implică și pe unii membri ai PSD: „Sunt două-trei dosare care vin tare și sunt importante, dar vreau să vă spun că în aproape toate, mi s-a spus, dăm și de oameni de aici. Sunt dosare extrem de complicate și le-am lăsat în stand-by ca să vedem cum le lucrăm“.

Dezghețul în Justiție a venit odată cu primul mandat de președinte al lui Traian Băsescu. Îi pot fi aduse multe critici fostului șef al statului, dar nu putem să nu recunoaștem că puterea judecătorească a început să funcționeze fără ingerințele clasei politice. Sau, oricum, cu mult mai puține reușite. Direcția Națională Anticorupție condusă, pe rând, de Daniel Morar și de Laura Codruța Kovesi, actualul procuror-șef european, s-a dovedit a fi de-a lungul anilor cea mai eficientă instituție a Ministerului Public.

În perioada 2013-2016, numărul de persoane condamnate definitiv în baza dosarelor instrumentate de DNA în fruntea căreia s-a aflat procuroarea Kovesi a depășit 4.000. Au fost condamnați, alături de prim-ministrul Adrian Năstase, parlamentari, miniștri și foști miniștri, sute de primari, președinți de consilii județene, afaceriști dovediți că au delapidat zeci sau chiar sute de milioane de euro. Perioada ce a urmat până în 2019, când Kovesi a fost aleasă, cu toate șicanele europarlamentarilor români, șeful procuraturii europene, a înregistrat un număr comparabil de infractori trimiși în judecată și condamnați definitiv. Cap de listă este Liviu Dragnea, locatar la Rahova, al cărui dosar pentru angajările fictive a fost instrumentat tot de procurorii DNA.

Prin comparație, Secția specială pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, înființată pentru intimidarea magistraților, are în lucru, conform Main News, peste 6.000 de anchete, dintre care doar șapte dosare au fost trimise în instanță. Este unul dintre motivele pentru care guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede desființarea acesteia.

Înaintea alegerilor parlamentare din 2012, câștigate cu o majoritate zdrobitoare de USL, artizanul acestei coaliții contra naturii dintre PSD și PNL, Dan Voiculescu, a dat următorul verdict: „Nu vom avea toată puterea până când nu luăm și Justiția.“

După ce a fost arestat și condamnat în dosarul ICA, s-a dovedit că stăpânul antenelor avusese dreptate.