De la „stenogramele PSD“ la fluturașii cu pensii speciale

După ce secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat joi cererile de pensionare a 60 de judecători, este de așteptat ca în viitorul apropiat sute de magistrați să părăsească sistemul judiciar pentru a beneficia de pensia specială. E un drept de care se vor folosi, chiar dacă opinia publică îi judecă. Se adeverește că dreptatea și moralitatea nu merg întotdeauna împreună.   

Racilele din Justiție se văd însă mai limpede în contextul de față. Judecarea cu celeritate a dosarelor de corupție sau care fac obiectul altor infracțiuni este o vorbă în vânt. Multe din dosarele grele care se află în faza de urmărire penală se apropie de termenele când faptele incriminate se vor prescrie. Suntem în situația în care unele dintre cauzele instrumentate de procurori ajung în instanțele de judecată chiar și după zece ani, când judecătorii nu pot decât să constate că infractorii nu mai pot fi trași la răspundere.

Potrivit Codului penal, termenele de prescripție a infracțiunilor sunt de la 3 ani, atunci când legea prevede pedeapsa cu închisoare de până la un an, ajungând la 15 ani, când legea prevede pedeapsa cu închisoare pe viață sau mai mare de 20 de ani. Abia în 2012 Parlamentul a votat o lege inițiată de Monica Macovei prin care prescrierea crimelor a fost eliminată din Codul penal.

Este posibil ca decizia CCR asumată de ÎCCJ privitoare la prescripție să contribuie și aceasta la pensionarea unor magistrați. Amintim că pe 26 mai Curtea Constituțională a decis ca neconstituțional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției pentru administrarea de noi probe la dosar la cererea instanței de judecată.

Într-un comunicat al DNA de săptămâna trecută se arată că peste 550 de cauze penale, fie în faza de urmărire penală, fie pe rolul instanțelor de judecată, vor fi afectate de deciziile CCR și ICCJ. Concret, „magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene“. Prejudiciul estimat de DNA este de 1,2 milioane de euro.

Clasa politică și pensiile speciale cu dedicație

Epopeea pensiilor speciale a început în timpul guvernării CDR, când guvernul condus de Victor Ciorbea a inițiat un proiect de lege votat de toate partidele prin care magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani beneficiau de o pensie calculată la 80% din venitul net și din sporurile salariale. Ulterior legea a fost modificată în 2004 printr-o inițiativă a guvernului Năstase care prevedea calcularea aceluiași procent de 80%, dar nu din venitul net, ci din salariul brut pe ultima lună de activitate. Din acel moment, pensiile speciale ale magistraților au crescut spectaculos, ajungându-se acum la anomalia ca unele să fie mai mari decât salariile.

Această mituire a magistraților s-a petrecut înaintea celebrelor „stenograme PSD“ care au apărut în presă în 2004 și au arătat, dacă mai era nevoie, îngenuncherea Justiției de către guvernul Năstase, când mulți dintre procurori și judecători s-au făcut preș în fața partidului de guvernământ.

La ședințele conducerii partidului, ministrul Justiției Rodica Stănoiu dădea raportul cum blochează dosarele procurorilor care anchetau nume grele din PSD și cerea sfatul colegilor de haiducie politică cum să procedeze în continuare: „Sînt două-trei dosare care vin tare și (sunt) importante, dar vreau să vă spun că în aproape toate, mi s-a spus, dăm și de oameni de aici“. Stănoiu se referea la unii membri ai Delegației Permanente a PSD cercetați pentru fapte de corupție. Sau: „Sînt dosare extrem de complicate și atunci le-am lăsat în stand-by ca să vedem cum le lucrăm“.

Revenind la epopeea pensiilor speciale, în 2015 majoritatea PSD a votat o lege prin care parlamentarii aveau să beneficieze de o pensie specială de la 1.500 de lei pentru un mandat până la 4.400 de lei pentru trei sau mai multe mandate. Aleșii poporului au argumentat acordarea acestui privilegiu ca fiind o măsură compensatorie pentru faptul că nu pot desfășura alte activități care i-ar pune în situația de incompatibilitate cu statutul de parlamentar.

Același argument îl auzim azi de la magistrații care sunt pe cale să-și piardă pensiile de lux. În plus, ei invocă volumul mare de muncă și stresul la care sunt supuși în timpul exercitării profesiei. Doar o întrebare: Cât stres suportă un medic, de exemplu un neurochirurg, care de multe ori operează pe creierul unui pacient chiar și zece ore? Și nu e singurul exemplu pe care îl judecăm cu dublă măsură.