Cercul vicios al țării: Șoșoacă+Simion deasupra lui Ciolacu

Împreună pot ajunge la aproape 40%, potrivit sondajului INSCOP din decembrie 2023. Sigur, aritmetica electorală e diferită, dar adunarea scorurilor lor ar trebui să-i pună pe gânduri pe liderii partidelor tradiționale. Liberalii, cu toate că sunt nemulțumiți de felul în care sunt reprezentați de Nicolae Ciucă, se complac în letargie. O recentă revoltă a avut loc la organizația de tineret a partidului, dar deocamdată fără consecințe. Generalul pensionar, care a plagiat în teza de doctorat și este unul dintre bugetarii români cei mai bine plătiți, dacă se face suma pensiei cu salariul, a rămas în fruntea PNL dintr-un fel de inerție a partidului. A fost impus de Klaus Iohannis și partidul s-a supus, pentru că președintele are în mâini toate instrumentele de forță de care politicienii obișnuiesc să se teamă. Reflexul acesta de supunere necondiționată a partidului îi va costa însă pe liberali la alegerile de anul viitor, dacă până atunci nu-și găsesc un lider în adevăratul sens al cuvântului, adică unul care să tracteze PNL, care să nu fie timorat când trebuie să vorbească și care să nu fi fost toată viața bugetar, care să fi demonstrat că și-a construit o carieră în afara salariilor primite de la stat. Deocamdată, PNL se află pe un trend descendent și nu înțelege că în afara unei coaliții de dreapta riscă să devină nesemnificativ. Milionul de euro dat la Digi24 pentru propagandă din bani publici, potrivit unei investigații publicate de Libertatea, nu i-a folosit prea mult partidului. 

O cercetare făcută luna trecută arată, în schimb, că o viitoare alianță între USR, PMP și Forța Dreptei ar putea obține un scor de aproape 25% la europarlamentarele din 2023 (Mercury Research, la comanda USR, noiembrie 2023) și s-ar situa pe locul al doilea, foarte aproape de PSD (26%), înaintea AUR (21%). Între timp, însă, scandalul vaccinurilor ar putea schimba unele date. Oricum, în această ierarhie, PNL ar fi abia pe locul al patrulea cu circa 15%. Eventualul succes al comasării celor trei partide mici sugerează că electoratul are nevoie de o construcție solidă care să facă față celor două populisme în ascensiune: cel radical promovat de AUR + Diana Șoșoacă și cel vechi al PSD, la care s-a racordat în ultimii doi ani și PNL. 

Un sondaj comandat de agenția de știri news.ro și dat publicității luni scoate în evidență că, în configurația din acest moment, topul prezidențialelor îl are în frunte pe Mircea Geoană (26,2%), numărul 2 în NATO, fost lider al PSD, dar exclus din partid în 2011, pe locul al doilea este Marcel Ciolacu (20,8%), urmează Diana Șoșoacă (14,4%), George Simion (14%), Nicolae Ciucă (12,1%), Cătălin Drulă (4,2%). 

În scenariul în care Mircea Geoană nu candidează, în frunte se instalează Ciolacu (27,4%), urmat de Șoșoacă (19,1%), Simion (18%), Ciucă (14%), Drulă (7%). Această variantă sugerează că populiștii radicali pot pune mâna pe putere dacă se unesc: Șoșoacă și Simion, dacă fac front comun și își canalizează eforturile, pot avea împreună peste 37%. Nemulțumirea electoratului e atât de mare față de formațiunile moderate, care au avut șansa să-și demonstreze capacitatea la guvernare, încât România poate fi întoarsă pe dos. 57% spun că vor merge sigur la vot, dar mai mult de jumătate dintre ei vor ștampila extremiști și populiști. Circa 25% nu vor să participe la alegeri, iar anul viitor bătălia se va da pentru ei.

Nemulțumirea față de marea coaliție PSD-PNL care conduce România de doi ani încoace, îi face pe mulți dintre votanții liberali să stea în expectativă, iar pe alții să se mute spre alte partide. Social-democrații mai au timp să atragă de partea lor votanți prin metodele tradiționale folosite mai ales în mediul rural. Totuși, potențialul electoral al naționaliștilor radicali este de peste 65% (INSCOP, ianuarie 2022). Tendința este mai veche, fiindcă de ani de zile jumătate dintre români cred că naționalismul ar fi o mișcare necesară, peste 40% că avortul trebuie interzis și peste 50% că persoanele cu dizabilități trebuie internate în instituții speciale (IRES, februarie 2019). Există deci toate ingredientele necesare pentru a avea anul viitor un guvern minoritar al PSD sau chiar mai rău, fiindcă oamenii au înțeles că primul ministru e doar un fel de copie a lui Simion sau al Dianei Șoșoacă: mulți își aduc aminte cum i-a ieșit teancul de bancnote mari lui Ciolacu din buzunarul de la piept în timpul unei conferințe de presă, cum și-a făcut intrarea în politică, cum a parvenit de pe urma afacerii cu panificație și a chioșcurilor cu covrigi, cum s-a descurcat să-și umple CV-urile cu mari perioade lipsă și cum se căznește să aibă declarații coerente. Mulți îi preferă pe Șoșoacă și pe Simion, fiindcă sunt mai dezinvolți, au mesaje simple, își asumă limbajul de mahala, recită pe față toată propaganda Moscovei, de la homosexualii care "degradează" Europa, la războiul din Ucraina. În schimb, Ciolacu ba spune că România n-are bani de avioane militare, ba se duce la Washington unde nu e primit la nivelul lui, ba laudă standardele europene, ba vrea să le încalce fiindcă preferă tradiționalismul fără limite. 

Până la alegerile de anul viitor, Marcel Ciolacu are timp să-și dea arama pe față cu totul, dar partidul său are suficientă forță să rămână în frunte, mai ales dacă moderații și liberalii nu reușesc să facă o mare alianță și să aibă un prezidențiabil convingător.