Centrale nucleare nesigure în faţa terorismului
14 octombrie 2017Joia trecută, la centrala nucleară din Cattenom (Franța) au fost observate mai multe scântei, care semănau cu un foc de artificii. Activiştii Greenpeace au trecut peste câteva intrări securizate şi au aprins artificiile chiar în apropierea bazinului de ardere pentru tijele de combustibil. Teroriștii ar fi putut pătrunde, la rândul lor, foarte simplu în centrală, fiind capabili să aprindă o bombă cu un impact devastator asupra întregii Europe.
Odată cu acțiunea din centrala electrică de la granița cu Germania, Greenpeace a vrut să atragă atenţia asupra deficiențelor de siguranță descoperite la bazinele de dezactivare (răcire) a barelor de combustibil utilizate în reactoare. Potrivit unui studiu comandat de organizaţia sus-menţionată, rezervoarele de apă folosite în acest scop în reactoarele franceze și belgiene, nu sunt protejate în mod adecvat împotriva atacurilor sau dezastrelor naturale. Dacă apa de răcire iese din bazine sau nu mai este răcită, tijele de combustibil eliberează cantități mari de substanțe radioactive.
Pericolul este cunoscut
Conceptele de siguranță pentru reactoarele nucleare vechi s-au concentrat până în prezent pe reactoare. Bazinele de dezactivare, pe de altă parte, au fost rareori luate în considerare și, prin urmare, sunt situate în afara învelişului de securitate. După accidentul nuclear din Fukushima a devenit clar că bazinele conţinând tije de combustibil puternic radioactive pot constitui un mare pericol.
În Japonia, explozia din reactoarele centralei Fukushima a pus în pericol şi bazinele de dezactivare aflate în apropiere de locul deflagraţiei. În 2011, timp de câteva săptămâni, autoritățile au încercat să stabilizeze recipientele, prevenind întreruperea răcirii cu apă, incident care ar fi determinat o contaminare radioactivă suplimentară și mai puternică.
Dacă radioactivitatea barelor de combustibil uzat ar fi ajuns în mediul înconjurător, "ar fi trebuit să evacuăm oamenii pe o rază de 250 km. Zona Tokyo și astfel 50 de milioane de oameni ar fi fost afectați de acest eveniment", a declarat pentru DW premierul nipon de la acea vreme Naoto Kan. Seismul cu magnitudinea 9 produs la 11 martie 2011 în nord-estul arhipelagului a provocat un val de tsunami de 14 metri înălţime, care a întrerupt alimentarea electrică a centralei Fukushima Daichi.
Acest lucru a dus la oprirea circuitelor de răcire, provocând o topire parţială a combustibilului în patru dintre cele şase reactoare şi a scos din funcţiune bazinele de dezactivare. La cererea Greenpeace, șapte experți independenți în domeniul securității au investigat 58 de centrale nucleare franceze și șapte din Belgia, unde au descoperit carenţe de securitate în bazinele de dezactivare. Cu toate acestea, din motive de siguranță, Greenpeace nu a publicat studiul cuprinzător, ci l-a transmi numai autorităților belgiene și franceze.
"Nu vrem ca riscul pentru populaţie sa fie mai mare decât este în prezent. Autorităţile trebuie să se îngrijească de siguranţa oamenilor. Centralele nucleare verificate pun în pericol oamenii din Europa. Cea mai eficientă măsură este închiderea acestor centrale", spune Heinz Smital de la Greenpeace.
Investiţii mai multe
Administratorii centralelor și autoritățile ar trebui să cunoască de multă vreme gradul de periculozitate a situaţiei. În 2014, mai bine de 19 centrale atomice franceze au fost survolate de drone. În pofida investigațiilor intense, făptaşii nu au fost prinși. Greenpeace a întocmit încă de acum trei ani un studiu privind riscurile asociate cu atacurile teroriste din aer. "Cu toate acestea, nu s-a întâmplat nimic", spune Smital. Un motiv pentru care nu are loc dotarea corespunzătoare a echipamentelor, în contextul amenințării teroriste, ar putea fi costurile aferente acestei modernizări. Greenpeace estimează că o atare acţiune reclamă investiţii de aproximativ un miliard de euro pentru fiecare centrală nucleară.
Compania locală de electricitate EDF, care se confruntă cu datorii mari şi venituri în scădere, administrează reactoare vechi, vulnerabile, care necesită reparaţii imperative. Situaţia financiară fragilă este îngreunată şi de costurile viitoare de dezafectare a centralelor nucleare și a deşeului atomic. Totuşi, reprezentanţii EDF planifică îmbunătățirea nivelului de siguranţă în toate cele 58 de centrale, investițiile cifrându-se la 700 de milioane de euro până în anul 2023.
O situaţie mai bună în Germania, dar nu optimă
Comparativ cu Franța, situația instalațiilor nucleare din Germania este mai bună din perspectiva securităţii, informează Greenpeace şi Agenţia Federală pentru Mediu și Protecţia Naturii din Germania (BUND). Unul dintre motive este că cele mai vechi și cele mai vulnerabile reactoare nucleare au fost închise după dezastrul de la Fukushima. În afară de cele două reactoare din Gundremmingen, rezervoarele de răcire pentru ansamblurile de combustibil din cele șase reactoare rămase în uz, se găsesc în învelişul de siguranţă al acestora din urmă. Totuşi, asociațiile de mediu insistă că riscurile pe care le implică energia nucleară sunt prea mari în Germania.
„Probabilitatea unui nou dezastru creşte zilnic. Riscurile care decurg din evenimente meteorologice extreme, precum inundațiile sau cutremurele, dar şi vechimea centralelor sau erorile umane, pot cauza accidente grave la toate centralele nucleare“, spune Hubert Weiger, preşedintele Agenţiei Federale pentru Mediu și Protecţia Naturii. În 2016, BUND, care a elaborat un studiu cuprinzător privind siguranța centralelor nucleare rămase în funcţiune în Germania, a întocmit un document similar, în care analizează măsurile de siguranţă ale stocării intermediare a deșeurilor nucleare puternic radioactive în Germania.
Potrivit expertului în securitate nucleară Oda Becker, în multe cazuri protecția împotriva terorismului este insuficientă, chiar dacă au fost realizate îmbunătăţiri certe până în prezent. „O grupare teroristă, determinată, încă este în măsură să pătrundă în zona de suprafaţă unde are loc stocarea intermediară a deşeurilor nucleare “, a spus Becker. Asemenea altor experţi în domeniu, Oda Becker este de părere că deşeul nuclear din Germania trebuie stocat în siguranţă până cel devreme în 2050, dar infrastructura în domeniu nu asigură condiţii optime pentru acest lucru.
Autor: Gero Rueter / vd