Ce se ascunde în spatele crizei din Georgia?

Ce se întâmplă în acest moment în Georgia?

Începând din 28 noiembrie, în această republică din Caucazul de Sud au loc în fiecare seară proteste de amploare împotriva deciziei guvernului de a suspenda negocierile de aderare la UE. Protestele nu sunt întotdeauna pașnice, oponenții guvernului aruncând cu obiecte și materiale pirotehnice în poliție, în timp ce forțele de securitate folosesc tunuri cu apă și gaze lacrimogene.

În timp ce premierul național-conservator Irakli Kobahidze acuză grupurile de opoziție de folosirea deliberată a violenței în timpul protestelor și îi amenință cu pedepse pe oponenții politici, președinta proeuropeană Salome Zourabișvili vorbește despre violența disproporționată a forțelor de poliție.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a confirmat "utilizarea disproporționată și arbitrară a forței" de către forțele de securitate, ceea ce constituie o "încălcare gravă a libertății de întrunire". Potrivit Ministerului de Interne, aproximativ 300 de persoane au fost arestate iar peste 140 rănite de la începutul valului de proteste.

De ce protestează oamenii?

De amintit că în fosta republică sovietică un val de proteste a izbucnit încă de acum o lună, declanșat fiind de controversatele alegeri parlamentare din 26 octombrie. De atunci, mulți oameni solicită repetarea scrutinului, în care, potrivit comisiei electorale, partidul pro-rus "Visul georgian" a câștigat din nou, după ce ar fi obținut aproximativ 54 % din voturi.

Președinta Georgiei (care are doar puteri limitate) și partidele de opoziție vorbesc de fraudă electorală, motiv pentru care opoziția boicotează noul parlament. Observatorii electorali de la OSCE, Consiliul Europei, Parlamentul European și NATO pun și ei la îndoială rezultatul oficial.

Anunțul de joia trecută al premierului Kobahidze referitor la amânarea negocierilor de aderare la UE până în 2028 a reîncins demonstrațiile în Georgia, țară care este candidată la aderarea la UE începând din decembrie 2023.

Însă, în iunie 2024, UE a înghețat procesul de aderare, după ce guvernul pro-Moscova a adoptat mai multe legi discutabile, între care o lege de tip rusesc împotriva așa-numitei "influențe străine" și o alta care discriminează minoritățile sexuale.

Obiectivul aderării la UE este înscris în Constituția Georgiei și, potrivit sondajelor, se bucură de susținerea a 80% din populație. Ignorarea acestei voințe majoritare a populației georgiene a condus la o criză care multor observatori le amintește de Ucraina la momentul protestelor Maidan din 2014 și de mișcările de protest din 2020 îndreptate împotriva lui Lukașenko în Belarus.

Ce ar putea urma

Curtea Constituțională a Georgiei a respins pe 3 decembrie o cerere de anulare a rezultatelor alegerilor parlamentare formulată de președinta Zourabișvili, declarând că decizia este "definitivă".

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a descris situația din Georgia ca fiind "profund îngrijorătoare" și a precizat că aliații NATO au făcut apel la guvernul georgian să rămână pe calea unei mai mari integrări în UE și NATO.

Mai multe țări europene au criticat dur guvernul georgian. Cele trei state baltice, Estonia, Letonia și Lituania, au impus sancțiuni împotriva miliardarului și fondatorului partidului Visul Georgian, Bidzina Ivanishvili, precum și a unor membri importanți ai guvernului.

Este greu de crezut că guvernul de la Tbilisi va întreprinde o schimbare de direcție din cauza protestelor din țară și a reacțiilor din străinătate. Cu toate acestea, la 3 decembrie, prim-ministrul Kobahidze și-a declarat disponibilitatea de a purta discuții cu doi foști miniștri și cu un partid de opoziție despre o perspectivă europeană pentru țară.