De ce a fost importantă conferința climatică de la Bonn

Ne-am pus de mai multe ori întrebarea, la DW, dacă conferința climatică COP23 de la Bonn, încheiată vineri, a meritat efortul uriaș investit în organizarea ei. Am privit-o din mai multe unghiuri, nu am ignorat eforturile de lobby din culisele dezbaterilor, un coleg a numit-o chiar circ climatic într-un comentariu.

Summitul climatic al ONU a avut loc anul acesta chiar lângă sediul DW din Bonn, literalmente la câțiva metri distanță. A fost un eveniment amplu, cu teme diverse, greu de digerat pentru public.

Din punct de vedere tehnic, aceste două săptămâni de discuții climatice au avut ca obiectiv major stabilirea regulilor jocului. Dacă Acordul climatic de la Paris reprezintă un fel de constituție a protecției climei pe glob, atunci regulile jocului sunt legile și reglementările prin care acest tratat devine implementabil.

Obiectivul final al Acordului de la Paris este limitarea încălzirii globale la maximum 2 grade Celsius. Deci, vom atinge obiectivul?

S-au făcut deja pași semnificativi spre îndeplinirea lui. Atât la discuțiile oficiale, cât și la evenimentele suplimentare. Am rezumat cele mai importante aspecte pentru dvs.

Limita de 2 grade

Discuțiile au urmărit cu precădere două elemente. Primul este ambiția - cum ar putea fi reduse mai amplu și mai rapid emisiile de gaze cu efect de seră.

Experții climatici ne tot amintesc că am mai avea cam 10 ani pentru așa-numita decarbonizare a economiilor naționale. Peste acest termen, obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5-2 grade Celsius nu va mai putea fi atins.

Discuțiile s-au centrat pe sporirea ambiției statelor înainte de 2020, când Protocolul Kyoto expiră și intră în vigoare Acordul de la Paris.

Secretarul general al ONU Guterres a fost însărcinat să pună accent pe promovarea acestei ambiții până la conferința climatică COP24 care va avea loc anul viitor în Polonia. Fostul secretar general Ban Ki Moon obținuse succese similare înainte de COP21 din Paris, deci semnele sunt bune.

Problema banilor

Al doilea element major este finanțarea întregului proces. Cine va plăti pentru decarbonizarea rapidă a economiilor?

Există un larg consens că cele mai industrializate națiuni - a căror prosperitate s-a bazat pe exploatarea și folosirea combustibililor fosili - ar fi bune de plată atât pentru decarbonizarea propriilor economii, cât și pentru a ajuta restul lumii să o facă.

Înainte de COP23, doar 10 miliarde de dolari erau prevăzute pentru Green Climate Fund, fondul folosit pentru a finanța măsurile necesare pentrur reducerea impactului modificărilor climatice, pentru transformarea sistemelor energetice și pentru reducerea emisiilor poluante. Fondul ar urma însă să fie extins cu 100 de miliarde de dolari anual până în 2020.

Problema financiară este o amenințare pentru Acordul de la Paris. La COP23, țările în curs de dezvoltare au încercat să obțină garanții de finanțare a eforturilor de protecția climei.

La Bonn, factorii cu putere financiară au vorbit de 60 de milioane de dolari, deși grupurile non-guvernamentale nu sunt impresionate și se gândesc mai degrabă la 20 de miliarde.

Semnal privind combustibilii fosili

La ediția cu numărul 23 al conferințelor climatice s-a vorbit mult despre cărbune.

Înainte de debutul dezbaterilor, 25.000 de protestatari au demonstrat la Bonn, cerând renunțarea la folosirea cărbunelui- mai ales în Germania, unde cărbunele reprezintă aproape 50% din mixul energetic.

Activiștii au închis temporar mina de cărbune Hambach, la 50 de kilometri distanță de Bonn, pentru a transmite un semnal. Cărbunele de la Hambach reprezintă cea mai mare sursă de emisii de CO2 din Europa.

Cancelara Merkel a admis în discursul ei necesitatea de a renunța la cărbuni, deși ea nu poate lua cu adevărat o poziție clară pe această temă, întrucât Germania este în continuare în negocieri de formare a noului guvern.

Delegații prezenți la conferință au cerut măsuri concrete și renunțarea la tot felul de obiective vagi. Un astfel de pas concret a fost angajamentul a 20 de țări de renunțare la cărbune, cel mai poluant dintre combustibilii fosili. Chiar dacă majoritatea din cele 20 de țări au un consum redus de cărbune, mesajul lor este important: cărbunele este combustibilul trecutului, energiile regenerabile reprezintă viitorul.

Acțiune de protecția climei

Summitul climatic de la Bonn a mai înregistrat și o creștere fără precedent a implicării administrațiilor locale și regionale, alături de mediul de afaceri, în demersurile de promovare a protecției climei.

Chiar dacă delegația oficială a SUA a fost minusculă - și axată pe cărbune - delegația americană neoficială a făcut cunoscut pentru toți că "nu am renunțat la protecția climei."

Pe glob, primari, guvernatori și companii răspund la presiunile exercitate de societatea civilă și își sporesc eforturile de a menține lumea locuibilă.

Speranța este că 2018 ar putea fi anul acțiunii climatice, anul în care ieșim de pe acest drum care se îndreaptă spre o catastrofă de mediu.

În acest sens, este bine să știm că putem combate modificările climatice doar acționând în comunități și prin schimbarea propriului nostru comportament.

Chiar dacă ne apropiem de marginea prăpastiei, vestea bună este că nu e prea târziu. Dvs ce aveți de gând să faceți?