Guvernul german oferă compensaţii de 65 de miliarde de euro

Preţul gazelor şi curentului electric a explodat şi inflaţia majorează costurile. Mulţi oameni se întreabă cum să-şi plătească facturile. De aceea guvernul german a hotărât un al treilea pachet de despovărare a cetăţenilor.

Partidele social-democrat, ecologist şi liberal, care formează guvernul federal, au discutat mai bine de 20 de ore despre măsuri suplimentare de despovărare a cetăţenilor. În cele din urmă au convenit un pachet cu un volum de 65 de miliarde de euro. "Sunt foarte mulţumit de rezultat", a declarat cancelarul federal Olaf Scholz duminică, cu prilejul prezentării măsurilor stabilite.

Iată principalele prevederi ale noului pachet:

Plafonarea preţului energiei electrice

Gospodăriile private dar şi firmele mici şi mijlocii vor primi o anumită cantitate de curent la preţ scăzut. Dar ce va depăşi acest consum de bază va trebui plătit la preţul pieţei. Măsura îi despovărează financiar pe consumatori, stimulând totodată economisirea curentului electric.

Pentru a se putea subvenţiona consumul de bază, întreprinderile energetice vor ceda statului o parte din profitul lor. Producătorii de curent au în multe din centralele lor costuri de producţie care nu se schimbă. Este valabil mai ales în cazul energiei din surse regenerabile şi a energiei atomice. Cu toate acestea, ele încasează pentru curentul livrat preţul actual al pieţii, care este foarte ridicat. În UE preţul curentului este dat de centralele care produc cel mai scump curentul (Merit Order) - şi în prezent acestea sunt termocentralele pe gaze. Din acest motiv, numeroase întreprinderi energetice realizează în acest moment profituri foarte mari.

Guvernul vorbeşte despre "profituri întâmplătoare", pe care vrea să le încaseze parţial. Această posibilitate se discută deja la nivel european. Guvernul de la Berlin speră într-o reglementare la nivelul întregii UE, dar la nevoie va impune şi o soluţie la nivel naţional. Criticii atrag atenţia că piaţa germană a curentului nu este o insulă izolată şi concerne energetice din alte ţări ale UE ar putea avea ideea de a cumpăra din Germania curent subvenţionat.

Preţul gazelor

O comisie de experţi va clarifica într-un termen foarte scurt dacă este posibil, ca în cazul curentului, un consum de bază al gazelor pentru încălzire la preţ preferenţial.

Ajutoare financiare directe

Aşa-numitul bonus energetic în valoare de 300 de euro, care este plătit deja în septembrie tuturor angajaţilor, va fi plătit şi tuturor pensionarilor. Studenţii vor primi 200 de euro. Ei vor primi aceşti bani pe 1 decembrie 2022.

De banii pentru spaţiul locativ, pe care statul îi virează categoriilor defavorizate de cetăţeni pentru a-şi plăti chiriile, vor beneficia mult mai mulţi oameni, de la 640.000 în prezent la aproximativ două milioane. Cei îndreptăţiţi să primească aceşti bani vor beneficia din septembrie până la sfârşitul lunii decembrie 2022 de o a doua subvenţie pentru încălzire în valoare de 415 euro dacă locuiesc singuri şi de 540 de euro plus încă câte o sută de persoană, dacă locuiesc în doi sau mai mulţi. Ulterior, această subvenţie va fi integrată permanent în subvenţia pentru spaţiul locativ.

Banii pentru cetăţeni

Ajutorul social de bază pentru cei în căutarea unui loc de muncă (Hartz IV) se va transforma începând din 1 ianuarie 2023 în bani pentru cetăţeni (Bürgergeld), care vor fi, lunar, cu 50 de euro mai mulţi decât ce se plăteşte acum. În calcul se ia deja inflaţia care este de aşteptat. Beneficiarii de Hartz IV care locuiesc singuri vor primi aproximativ 500 în loc de 449 de euro în prezent. Şi plăţile către familii şi copii vor fi majorate corespunzător.

Alocţiile pentru copii

Indemnizaţiile pentru copii vor fi majorate începând de la 1 ianuarie 2023 cu 18 euro lunar pentru primul şi cel de-al doilea copil, ajungând la 237 de euro lunar.

Succesorul abonamentului de nouă euro

Coaliţia guvernamentală este în favoarea unui abonament pentru transportul în comun şi regional la nivel federal, fiind dispusă să-l subvenţioneze cu 1,5 miliarde de euro, cu condiţia ca landurile federale să contribuie şi ele cu aceeaşi sumă. Dacă se va ajunge la asta, preţul unui astfel de abonament se va ridica la 49 până la 69 de euro lunar.

Legislaţie fiscală

Impozitul pe venit funcţionează în Germania în trepte. Cine câştigă mai mult trebuie să plătească impozite mai mari. Iar dacă salariul îţi este majorat pentru a ţine pasul cu rata inflaţiei te poţi trezi uşor pe o treaptă superioară de impozitare, deşi salariul real nu ţi-a crescut deloc. Rezultatul? Mai puţină putere de cumpărare în portofel. Acest sistem al "progresiei reci" urmează a fi reformat şi adaptat nevoilor actuale, astfel încât inflaţia să nu ducă la trepte superioare de impozitare. Aproximativ 48 de milioane de plătitori de taxe vor profita de asta.

Bonificaţii plătite de patronat

Dacă angajatorii vor să-i sprijine pe angajaţii lor pe fundalul scumpirii energiei, ei le vor putea plăti bonusuri de până la 3000 de euro, scutite de taxe şi impozite. Aceste bonusuri sunt dorite, pe fundalul inflaţiei, pentru a împiedica solicitările de majorări salariale, care ar stimula scumpirile.

Taxa pe CO2

Planificata majorare a taxei pe CO2 pentru carburanţii fosili va fi amânată de la 1 ianuarie 2023 la 1 ianuarie 2024. Şi majorările planificate ulterior vor fi amânate. Cu toate acestea, pentru a forţa o reducere a emisiilor, transportul feroviar va fi subvenţionat suplimentar cu 1,5 miliarde de euro.

Ministrul de Finanţe, Christian Lindner, a subliniat că pachetul de măsuri cuprinde 65 de miliarde de euro, din care guvernul federal asigură doar 32 de miliarde. Diferenţa urmază a fi plătită de concernele energetice şi de guvernele regionale. Datoriile planificate pentru 2022, în valoare totală de 138,9 miliarde de euro, nu vor fi depăşite.

Reacţii

Partidul Stânga (Die Linke) apreciază că aceste compensaţii sunt insuficiente. "Planurile nu vor împiedica avalanşa de pauperizare care s-ar putea abate la iarnă peste Germania", a afirmat liderul grupului parlamentar al formaţiunii, Dietmar Bartsch. De aceea Stânga va organiza "o toamnă fierbinte împotriva crivăţului social". Şi formaţiunea populistă de dreapta Alianţa pentru Germania (AfD) a chemat deja la demonstraţii pe parcursul toamnei. 

Economia critică la rândul ei planurile guvernamentale. Preşedintele Patronatului German, Reiner Dulger, consideră că "rezultatele consfătuirii coaliţiei la putere conţin măsuri corecte, dar în cele din urmă sunt dezamăgitoare din perspectiva angajatorilor germani". Este corect că guvernul german vrea să contracareze dificultăţi de ordin social. Dar una din principalele cauze ale inflaţiei - politica energetică - nu este abordată cu consecvenţă. "Extinderea statului social nu poate fi răspunsul la scumpirea energiei pe piaţa mondială", a subliniat el. 

Marcel Fratzscher, preşedintele Institutului German de Studii Economice deplânge la rândul său amânarea majorării impozitului pe CO2. Acesta este "un semnal catastrofal pentru protecţia climei", după cum a evidenţiat.