Ce aduce Noul Drum al Mătăsii?

Șosele și șine de mii de kilometri între Asia și Europa, porturi și aeroporturi, uzine electrice, gazoducte și centre de logistică în Pakistan și Polonia: China vrea să investească 900 de miliarde de dolari în "Noul Drum al Mătăsii". O nouă infrastructură urmează să conecteze țările asiatice, africane și europene care se află între China și "lumea veche". Proiectul mamut, care poartă și numele "One Belt, One Road", promovat de liderul chinez Xi Jinping încă din 2013, s-a concretizat între timp. E cel mai mare program de dezvoltare la nivel mondial după planul Marshall, prin care Statele Unite au sprijinit reconstrucția Europei de Vest după cel de-al Doilea Război Mondial.   

Proiectul nu e o reînviere romantică a uneia dintre cele mai vechi rute comerciale din lume, Drumul Mătăsii, ci o expresie a ambițiilor geopolitice și economice ale Chinei, care ar putea depăși SUA în topul celor mai mari puteri economice. Fostul ambasador al Tunisiei în China, Mohamed Sahbi Basly, care reprezintă în prezent țările mediteranene în cadrul World Peace and Diplomacy Organization (WPDO), vede în acest proiect "un mesaj încurajator al Chinei în direcția Europei de a colabora pe viitor mai strâns și mai bine".

Pentru economia bătrânului continent, proiectul chinez prezintă deopotrivă riscuri și noi șanse. Optimiștii speră ca Noul Drum al Mătăsii să-i determine pe chinezi să se adapteze, pas cu pas, la regulile și legile occidentale.

Frica de China

Scepticii cred, dimpotrivă, că proiectul va duce la o globalizare de tip chinez: fără un cadru concret, fără respect pentru standardele ecologice și sociale, fără licitații publice. Ei consideră că declarațiile chineze despre angajamentul pentru comerțul liber și împotriva protecționismului nu sunt decât vorbe goale. Ministrul german de externe, Sigmar Gabriel, face parte din tabăra optimiștilor, considerând că Beijingul ar putea să umple golul care s-ar deschide în cazul unei retrageri americane din comerțul liber. "Noul Drum al Mătăsii arată că acolo (în China) se gândește și se acționează pe termen lung", a spus Gabriel. 

Ministrul german al economiei, Brigitte Zypries, a subliniat că acest proiect epocal trebuie să se dezvolte "pe baza unui parteneriat real, a folosului reciproc și a condițiilor de competiție similare". În plus, trebuie să fie incluse cât mai multe țări: "E nevoie de un demers multilateral, nu de proiecte izolate."

Dar cât de realiste sunt aceste așteptări? Jörg Wuttke, reprezentantul-șef al concernului german BASF în China, e sceptic și amintește de sistemele politice problematice ale mai multor state de-a lungul Noului Drum al Mătăsii. În plus, există diferențe foarte mari, de la infrastructurile acestor țări până la lățimea șinelor și la tensiunea electrică.

Marile speranțe

Printre susținătorii proiectului chinez se numără, în schimb, Garth Ritchie, membru al conducerii Deutsche Bank. În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii dintre Asia și Europa reprezintă "o mare șansă pentru cetățenii și pentru economiile naționale din China și Europa".

În China, proiectul ajută la reducerea capacităților excedentare din domeniile de construcție, oțel și transporturi. În plus, cele trei miliarde acordate ca credite avantajoase prin intermediul unor fonduri, sunt binevenite pentru a reduce uriașul excedent valutar al Chinei.

Pentru economia europeană, construcția Noului Drum al Mătăsii s-ar putea dovedi a fi benefică cel târziu în următoarea perioadă în care conjunctura economică e slabă. Cele mai bune șanse le vor avea furnizorii de echipament special și cei care oferă servicii în domeniul planificării de proiecte, consideră Thomas Eder de la Mercator Institute for China Studies din Berlin: în special în energie, logistică, tehnologie feroviară și dezvoltare de porturi. Multe companii care se potrivesc cu acest profil sunt în Germania.

Diferențe culturale

Când vor fi finalizate coridoarele comerciale între China și Occident, firmele germane și întreprinderile mijlocii vor profita, probabil, cel mai mult. "Mulți directori de companii trebuie să treacă peste frica lor de China", a subliniat Helmut Naujoks, președintele secției germane a World Peace and Diplomacy Organization (WPDO).

"Sigur că în China avem de a face cu o altă cultură, dar eu o văd ca pe o cultură deschisă și plină de încredere", spune Naujoks. El se întâlnește până la 20 de ori pe an în China cu investitori care vor să coopereze cu firme germane. Acestora din urmă le recomandă să creeze contacte cât mai bune - și să dea dovadă de răbdare: "Întâi vine prietenia, apoi afacerea. Sau, în termeni economic: sustenabilitatea creează prosperitate."

Reprezentanții Chinei își prezintă ideile și în alte țări europene. Naujoks dă exemplul portului din orașul spaniol Valencia, care atrage multe firme chineze. Beijingul își dorește să-l extindă și să creeze acolo o zonă de comerț liber. "Noul Drum al Mătăsii poate avea beneficii pentru toate părțile implicate", crede avocatul Naujoks. "Dacă firmele germane dau dovadă de curaj, producția și comerțul vor crește în ambele părți. Vor fi create mii de locuri de muncă noi."

Autori: Anja Steinbuch, Jürgen Hoffmann (das)