Ce aduce anul 2012 pentru Europa?

Noul an, 2012, începe aşa cum s-a încheiat cel vechi, cu un summit de criză. Pe 30 ianuarie, şefii de stat şi de guvern ai UE se întrunesc la Bruxelles în prima lor reuniune la vârf din 2012. Astfel de summit-uri sunt programate lunar până la rezolvarea crizei datoriilor. Sub conducerea cancelarei germane Angela Merkel şi a preşedintelui Franţei Nicolas Sarkozy urmează a fi elaborat acordul de uniune fiscală, din care Marea Britanie nu va face parte. Acordul urmează să intre în vigoare în cursul anului 2012.

Reducerea datoriilor Greciei ar fi trebuit adoptată încă până la finele lui 2011. Decizia a fost însă amânată deoarece negocierile cu băncile se dovedesc foarte anevoioase. Amânate au fost şi alegerile anticipate din Grecia, anume până la sfârşitul lunii aprilie. Atena va trebui să poarte negocieri cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, pe tema unui nou pachet de slavare, în valoare de 108 miliarde de euro.

Care va fi reacţia agenţiilor de rating?

Rămâne de văzut dacă fondul european de salvare, care se cifrează la 500 de miliarde de euro, nu este totuşi prea redus pentru a evita o extindere a crizei datoriilor asupra Franţei. Încercările de constituire a unui nou fond nu au dat încă rezultate. Deasupra zonei euro atârnă, ca "sabia lui Damocles", ameninţarea agenţiilor de rating de reducere a bonităţii statelor membre. Dacă în primăvară aceste ameninţări devin realitate, dobânzile pentru obligaţiunile de stat ar putea creşte, chiar şi pentru cele germane. Nu este o consecinţă ogligatorie, dar foarte posibilă.

Alegerile din Franţa

Destinul preşedintelui Nicolas Sarkozy este strâns legat de menţinerea sau nu a bonităţii Franţei. Dacă Franţa pierde ratingul de top "triplu A", atunci aceasta va însemna un eşec al politicii financiare şi europene promovate de Nicolas Sarkozy şi ar periclita, ca atare, rămânerea sa, pentru un nou mandat, la Palatul Elysée. În aprilie se desfăşoară în Franţa alegeri prezidenţiale.

Cu privirile spre Banca Centrală Europeană

Banca Centrală europeană va juca un rol fundamental în 2012 în ce priveşte gestionarea crizei datoriilor, fiind capabilă să intervină rapid asupra pieţelor financiare. În prezent, BCE depune eforturi pentru a stabiliza sistemul bancar european. Potrivit preşedintelui ei, Mario Draghi, instituţia pregăteşte un plan de măsuri în cazul în care agenţiile de rating reduc bonitatea statelor din zona euro, ceea ce ar implica reducerea bonităţii fondului european de salvare.

Schäuble: Nu se poate vorbi de o criză a monedei euro

Pe fundalul pericolului alunecării în recesiune, premierul luxemburghez, Jean-Calude Juncker, apelează neobosit la statele din zona euro să-şi consolideze bugetul. Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, avertizează, în context, că ţările afectate trebuie, înainte de toate, să depună eforturi mai mari în vederea rezolvării crizei datoriilor. Căci, spune el, nu avem de-a face cu o criză a monedei comunitare, ci cu o criză a statelor puternic îndatorate.

Dificultăţi în adoptarea bugetului europen

O mare încercare pentru UE, în 2012, o va constitui adoptarea bugetului pe 2014 - 2020. Negocierile vor trebui încheiate până la finele lui 2012. Principalele state contributoare au respins deja un prim proiect de buget. Comisia Europeană propusese cheltuieli bugetare de 972 de miliarde de euro, dar Germania şi ceilalţi "mari contributori" vor reducerea acestora cu 120 de miliarde. Discuţii aprinse şi negocieri dure se anunţă deja cu Londra pe tema anulării controversatului "rabat britanic".

Preşedinţia Danemarcei şi Ciprului

Una din temele care vor fi dezbătute în prima jumătate a anului 2012, când preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de Danemarca, este extinderea familiei europene. Muntenegru ar dori ca în iunie să înceapă negocierile cu UE, iar Serbia speră ca deja în martie să obţină statutul de candidat la aderare.

Pentru Cipru, preluarea, în a doua jumătate a anului, a preşedinţiei UE, nu va fi deloc uşoară. Mai întâi, pentru că ţara tece printr-o gravă criză financiară, iar apoi, pentru că este o insulă divizată. Turcia, care nu recunoaşte Ciprul ca membru al UE, a anunţat că va îngheţa, pe timpul ultimelor şase luni ale anului, relaţiile cu Uniunea Europeană. Un afront la adresa UE, mai ales că Turcia speră într-o integrare europeană cât mai grabnică.

Şi în plan extern?

Politica externă a UE va fi şi ea pusă la încercare în 2012. Ce poziţie să adopte faţă de regimul Assad din Siria? Dar faţă de Moscova, unde, după recentul scrutin legislativ, au loc masive proteste ale populaţiei? Cum vor evolua relaţiile cu SUA, China şi ţările emergente?

Nu doar în plan politic, 2012 va fi un an plin de aşteptări, ci şi în sport. Luna iunie va fi marcată de Campionatul European de Fotbal, care se va desfăşura în Polonia şi Ucraina. Atunci, cu sigurnaţă, până pe 1 iulie, când la Kiev se va disputa finala, criza europeană va aluneca într-un plan secund.

Autori: Bernd Riegert/ Medana Weident
Redactor: Rodica Binder