Ce ştim despre manevra militară Rusia-Belarus?

Criza dintre Rusia şi vest, legată de Ucraina şi de securitatea în Europa, pare să se agraveze. Soldaţi ruşi şi belaruşi au început astăzi în Belarus o amplă manevră militară, cu o durată de 10 zile. Exerciţiul este denumit, în traducere, "Hotărârea Unională", cu referire la "Statul Unional" al celor două foste republici sovietice, care au convenit în 2021 o mai aprofundată integrare, inclusiv militară. În vest există temerea că manevra ar fi menită să distragă atenţia de la invadarea învecinatei Ucraine, dar Moscova şi Minsk asigură că nu au astfel de intenţii.

Cele mai ample mişcări de trupe de la încheierea războiului rece

Manevrele militare comune executate de Rusia şi Belarus nu constituie o raritate. În mod normal acestea au loc la începutul toamnei şi sunt anunţate cu mai bine de o jumătate de an înainte. Dar în acest caz preşedintele Belarus, Alexandr Lukaşenko, a sugerat abia la finele anului trecut că va avea loc o manevră. Anunţul oficial însoţit de detalii a apărut abia la mijlocul lunii ianuarie. Despre invitarea, potrivit cutumei, a unor observatori internaţionali, nu se ştie nimic.

Concomitent, alte manevre militare au loc în toată Rusia. Inclusiv trupe strategice dotate cu rachete nucleare iau parte la ele. Amploarea mişcărilor de trupe este practic fără precedent de la încheierea războiului rece. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a descris astfel obiectivul manevrei "Hotărâre Unională": "Securitate militară a ambelor ţări şi lupta contra terorismului."

Este justificată temerea că Ucraina va fi invadată?

Ar putea culmina această manevră cu o invadare a Ucrainei? În capitale occidentale există această temere, pe care Kievul nu o exclude. Dar Wolfgang Richter, expert militar în cadrul Fundaţiei Ştiinţă şi Politică (SWP) din Berlin, crede că este un scenariu improbabil. "În perioade tensionate exerciţiile militare lansează semnale politice", a declarat el pentru DW. Rolul lor pare a fi crearea unei atmosfere ameninţătoare. Pe fundalul eforturilor diplomatice actuale o invazie ar fi "contraproductivă" şi ar fi "corelată cu numeroase riscuri" pentru armata rusă.

Manevre în cinci poligoane militare

Potrivit Ministerului rus al Apărării, manevra se desfăşoară în cinci poligoane militare, majoritatea în vestul şi sud-vestul Republicii Belarus, în apropierea frontierelor cu Polonia şi Ucraina.

Nu se ştie câţi militari participă. Dar Artiom Schreibman, expert în cadrul Centrului Carnegie din Moscova, a scris într-o analiză că "un număr atât de mare de militari ruşi pe teritorul belarus nu a mai existat în întreaga perioadă post-sovietică". Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a estimat că numărul lor se ridică la 30.000. Ministrul rus al Apărării, Şoigu, a precizat că numărul nu depăşeşte plafonul maxim stabilit prin aşa-numitul document vienez al OSCE din anul 2011. Cu toate acestea, Rusia şi-a informat partenerii privind manevra. Potrivit documentului de la Viena, limita dincolo de care este obligatorie informarea este de 9.000 de militari. Potrivit expertului Richter, discrepanţa ar putea fi explicabilă prin faptul că documentul de la Viena se referă doar la trupe ale armatei de uscat.

În scopul participării la manevre au fost transferate în Belarus din Siberia şi Extremul Orient rus trupe şi armament ultramodern. Confirmat este transferul unor avioane de luptă tip SU-35, considerate printre cele mai performante din dotarea aviaţiei ruse. Şi avioane de luptă aer-sol de tip SU-25SM au fost transferate, pentru a sprijini formaţiunile de luptă terestre.

La manevră participă şi cele mai moderne sisteme de apărare antiaeriană. Sistemul de rachete S-400 cu o rază de acţiune de până la 400 de kilometri ia în vizor avioane şi rachete, în timp ce "Panzir-S", cu rază mai scurtă de acţiune, se ocupă de ţinte mai mici, cum ar fi dronele. NATO a informat că au fost transferate în Belarus şi sisteme de rachete "Iskander-M", dar Rusia nu a confirmat oficial ştirea. Surse din Rusia vorbesc de asemenea despre trupe de paraşutişti, artilerie şi ale marinei care au fost transferate în Belarus. Expertul SWP Wolfgang Richter vorbeşte despre "o manevră totală, în cadrul căreia se vor exersa toate capacităţile, de la apărare la contraatac".

Vor participa şi trupe cu armament atomic?

Nu este clar dacă la manevre vor participa şi trupe dotate cu arme atomice. Potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, cu puţin timp înaintea începerii manevrei, prin spaţiul aerian al Belarus au patrulat bombardiere strategice ruseşti de tip Tu-22M3. Wolfgang Richter nu vede în asta nimic neobişnuit. "Şi SUA fac aşa ceva. Acestea sunt semnale politice." În mod normal, astfel de zboruri se efectuează fără bombe atomice la bord, a mai adăugat el.

Teoretic şi rachetele "Iskander-M" pot transporta încărcătură atomică. Dar până acum acestea au avut în Rusia preponderent încărcătură convenţională.

Ce se întâmplă cu trupele ruseşti după exerciţiu?

Statul Major din Belarus a comunicat că după manevre militarii ruşi vor părăsi ţara. Şi purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a confirmat acelaşi lucru. "Trupele se vor întoarce în cazărmi", a declarat el. Dar nu este clar dacă acelaşi lucru este valabil şi pentru tehnica de luptă transferată. Preşedintele belarus Lukaşenko a declarat mai demult că ţara sa şi-ar dori armament ultramodern din Rusia, între care sistemul de apărare antiaeriană S-400.