Cate vieti a luat Zidul Berlinului?

Cel putin 136 de persoane au fost ucise in perioada 1961- 1989, in timp ce incercau sa treaca in partea de vest a Zidului Berlinului.

In capitala germana a fost publicat primul studiu biografic despre victimele ucise la Zidul Berlinului in perioada regimului totalitar din fosta RDG. Guvernul Federal a finantat cu peste 280.000 Euro proiectul realizat de Fundatia "Memorialul Zidului Berlinului", in colaborare cu Centrul de Cercetare a Istoriei Contemporane din Potsdam (ZZF). In publicatia "Victimele ucise la Zidul Berlinului, 1961-1989" au fost documentate in detaliu 575 de cazuri.

Ministrul de Stat pentru cultura si mass- media, Bernd Neumann, a declarat la Berlin ca aceasta lucrare stiintifica este "o dovada impresionanta a ceea ce a insemnat intr-adevar Zidul Berlinului".

"Multi care au vrut sa plece din acea inchisoare", a adaugat Neumann, "acea tara, care s-a autodenumit democrata si care nu a facut altceva decat sa batjocoreasca numele democratiei, au fost ucisi cu sange rece. Prima persoana care a incercat sa treaca de zid a fost impuscata in cap dupa numai 11 zile de la ridicarea acestuia, la 24 august, in zona actualei cladiri a Cancelariei Federale din Berlin. Günter Litfin avea putin peste 20 de ani."

Mai mult de jumatate din cele 136 de victime si-au pierdut viata in primii 5 ani de la ridicarea zidului. Cele mai multe persoane ucise au fost barbati, cu varste cuprinse intre 16 si 30 de ani. Granicerii RDG- ului nu s-au sfiit insa sa ucida chiar si copii: printre victime s-au aflat 9 minori sub 16 ani si 34 de persoane intre 16 si 20 de ani.

Cati tineri germani mai sunt insa constienti de ceea ce a insemnat regimul totalitar est- german? Un studiu realizat anul trecut la Freie Universität Berlin in randul elevilor intre 16 si 17 ani, arata ca cei care s-au nascut dupa 1989 stiu foarte putin despre RDG, divizarea Germaniei sau Zidul Berlinului.

"Inca exista oameni, din ce in ce mai multi, care nu mai sunt interesati de ceea ce au savarsit acei criminali, sau care chiar gasesc anumite elemente pozitive ale regimului RDG-ist. Modul in care se evapora cunostintele despre RDG este dramatic. Multi tineri nici nu mai stiu daca regimul est-german a fost o dictatura. O astfel de evolutie e intr-adevar problematica si poate deveni chiar periculoasa pe termen lung pentru o democratie", a declarat Bernd Neumann la Berlin.

Autor: Lavinia Pitu
Redactor: Vlad Draghicescu