Carles Puigdemont - un caz pentru juriști

Carles Puigdemont nu se va ascunde de poliţia belgiană. Avocatul lui, Paul Bekaert, a explicat încă înainte ca mandatul să ajungă la Bruxelles, că Puigdemont se va preda sau că "poliţia va veni şi îl va aresta". Nu este însă obligatorie menţinerea în arest a liderului catalan, el poate fi eliberat condiţionat sau pe cauţiune. În orice caz, a început numărătoarea inversă în lupta lui împotrivă extrădării către Spania, luptă care ar putea dura până în luna februarie a anului viitor.

Proces tehnic

În principiu, mandatul european de arestare este un proces tehnic menit a depolitiza extrădarea cetăţenilor comunitari. Chestiunea se reglementează la nivelul reprezentanţilor justiţiei, fără a mai fi necesară intervenţia diplomaţilor sau a membrilor guvernului din ţara în care se află persoana căutată. Imediat după ce mandatul, tradus oficial, ajunge la tribunalul de resort, judecătorul îi verifică valabilitatea după anumite criterii formale.

Dacă mandatul este emis în baza unei fapte culpabile în ambele state comunitare sau dacă figurează pe lista cu 32 de infracţiuni care implică extrădarea automată, verificarea juridică devine o formalitate. În Spania, Puigdemont este acuzat de rebeliune, secesiune şi deturnare de fonduri publice. Dacă delictele respective au o greutate comparabilă în dreptul belgian, atunci extrădarea lui Puigdemont în Spania ar putea fi decisă rapid.

Imediat după ce prima instanţă va constata valabilitatea mandatului de arestare şi va ordona extrădarea, politicianul catalan va avea dreptul să conteste decizia. Va fi obligat să aducă argumente şi de aici va începe partea mai complicată, juridic şi politic, a întregului proces.

Sunt încălcate drepturile fundamentale ale lui Puigdemont?

Apărarea este convinsă că Puigdemont nu va beneficia de un proces corect în Spania. În plus, acţiunea intentată de Madrid este motivată politic şi încalcă drepturile fundamentale ale politicianului, după cum susţin avocaţii.

Argumentele vor fi însă dificil de dovedit în instanţă, crede Prof. Anne Weyemberg de la Université libre de Bruxelles. Mandatul european de arestare se bazează pe "încrederea reciprocă în sistemele de drept, pentru că toţi sunt subordonaţi Curţii Europene de Justiţie şi Curţii Europene pentru Drepturile Omului". Se merge pe ideea că "drepturile fundamentale sunt respectate şi că extrădarea nu poate fi respinsă decât dacă există un pericol concret". Acest pericol va trebui prezentat de avocatul lui Puigdemont, "ceea ce nu este deloc uşor".

Exploziv pentru guvernul belgian

Premierul Charles Michel s-a grăbit atunci când, după referendumul ilegal de la 1 octombrie, a lansat un apel Madridului pentru evitarea violenţelor. Acum el invită la dialog părţile aflate în conflict. În rest, preferă să nu fie implicat în aceste neînţelegeri. El înşuşi se teme că naţionaliştii flamanzi din guvernul său, care până nu de mult aveau tendinţe secesioniste, ar putea fi reanimaţi.

Partenerii flamanzi din coaliţie s-au reactivat în această direcţie. Responsabilul pe probleme de migraţie din cadrul guvernului belgian, Theo Francken, crede că fostul președinte catalan, Carles Puigdemont, ar putea beneficia de azil politic. "Nu este o opţiune nerealistă, dacă analizăm situaţia", a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune VTM. Dar atât catalanul cât şi avocatul lui au exclus, deocamdată, varianta azilului politic.

Şi colegul lsău de partid, Geert Bourgeois, premierul părţii flamande, a avut o poziţie tranşantă: "Se merge evident prea departe prin arestarea unor politicieni aleşi în mod democrat". El este convins că aşa ceva nu se poate întâmpla în Europa şi a solicitat forurilor comunitare să intervină.

Responsabilii europeni preferă însă să privească de pe margine. La insistenţele jurnaliştilor referitoare la poziţia Comisiei Europene faţă de situaţia din Catalonia, răspunsurile sunt mereu aceleaşi: sunt chestiuni de politică internă din Spania. Vineri, o purtătoare de cuvânt a Comisiei a adăugat doar că "este o problemă în competenţa justiţiei, a cărei independenţă o respectăm". Nici un alt comentariu.

La începutul lunii octombrie, Jean-Claude Juncker anunța laconic că "nu ne dorim o Uniune Europeană formată din 95 de state". 

Autoare: Barbara Wesel / Alina Kühnel