Care va fi soarta noului guvern de la Chișinău

Astfel, din februarie 2015 și până astăzi, Chișinăul a avut cinci prim-miniștri. După mai multe încercări și jocuri de culise, clasa politică de la Chișinău a găsit o nouă candidatură la funcția de prim-ministru, cea a lui Pavel Filip, care urmează a fi votat în următoarele zile de Parlament.

Va fi învestit!

Iurie Leancă, Chiril Gaburici, Natalia Gherman, Valeriu Streleț și Gheorghe Brega – aceștia au fost prim-miniștrii R. Moldova în ultimele 12 luni. În sfârșit, după mai multe tensiuni între președintele țării Nicolae Timofti și reprezentanții Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost decisă și, practic, impusă candidatura lui Pavel Filip, vicepreședinte al aceluiași partid și ministru în exercițiu al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.

Chiar dacă deznodământul luptelor politice pare aproape, atmosfera din societatea moldovenească s-a tulburat și mai mult. Atât cetățenii, cât și analiștii de la Chișinău s-au pomenit între ciocan și nicovală. Pe de o parte țara are nevoie urgent de un guvern stabil, care să o poată scoate din criză, iar pe de altă parte, Pavel Filip este reprezentantul unui partid care este condus de oligarhul Vlad Plahotniuc. Mai mulți lideri de opinie au declarat deja că R. Moldova riscă să devină o țară condusă de un singur om, iar protestele, care au început să se stingă câte puțin din cauza frigului de afară, au reînviat pe fundalul unei nemulțumiri în masă a cetățenilor.

În pofida rezistenței președintelui țării Nicolae Timofti de a desemna un prim-ministru neafiliat politic și a insistenței unor actori politici de a promova ideea alegerilor anticipate, PDM a câștigat lupta, iar noul guvern, sub conducerea lui Pavel Filip, se pare că va fi votat chiar în aceste zile. Cu toate că nu se cunoaște încă cine sunt membrii viitorului cabinet de miniștri, analistul și directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Igor Boțan, este convins că acesta va fi ales de Parlament.

„Eu cred că odată ce 55 de deputați fac parte dintr-o majoritate, probabilitatea ca acest guvern să fie învestit este una foarte mare. Însă, șansele ca acesta să reziste vor depinde deă cetățeanul Plahotniuc. Pentru că el a reușit „performanța” să formeze această coaliție, va avea nevoie de Guvern, chiar dacă situația în țară va fi una foarte proastă. De aceea, după ce partenerii de dezvoltare au luat o decizie că stabilitatea în Republica Moldova este mai importantă decât calitatea guvernării și a clasei politice, acest cabinet va rezista mult timp. Eu nu cred că R. Moldova se va dezvolta sub o astfel de guvernare, dar cu ajutorul partenerilor țara poate rămâne pe linia de plutire. Este o stabilitate cu un picior în mormânt și unul pe mal, dacă pot să mă exprim așa. Protestele care au fost organizate până acum au fost pașnice și ele trebuie să fie un instrument de sensibilizare a cetățenilor, astfel încât acest activism civic să fie viabil, iar, în momentul oportun, cetățenii să poată sancționa această clasă politică coruptă. Altă soluție eu nu văd pe moment”, a declarat Igor Boțan, în exclusivitate pentru DW.

Răul mai mic, mai bun decât răul cel mare

După ce Vlad Plahotniuc a declarat că revine în politică, PDM a făcut tot posibilul să preia controlul asupra politicului din Republica Moldova. Prin diferite mijloace, unele mai puțin ortodoxe, aceștia au format o nouă majoritate parlamentară din 55 de deputați. Presa de la Chișinău a scris în repetate rânduri că 14 deputați care au părăsit Partidul Comunist, ca și cei din Partidul Liberal, dar și o parte din liberal-democrați, rămași fără liderul lor Vlad Filat, aflat în închisoare, ar fi fost plătiți cu bani grei pentru a face parte din noua coaliție.

Pe de altă parte, ultimele sondaje de opinie au arătat că cetățenii Republicii Moldova au pierdut încrederea în partidele care au format după alegerile din noiembrie 2014 Alianța de Integrare Europeană, din care făcea parte și PDM. Astfel, rezultatele unor noi alegeri anticipate ar putea schimba radical situația în Parlament. Cel puţin aşa arată datele unui sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, la începutul anului 2016, care observă că cele mai mari șanse le-ar avea Partidul Socialiștilor și „Partidul Nostru”, condus de pro-rusul Renato Usatîi.

Sociologul și directorul general al Institutului de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău, Doru Petruți, susține că, spre deosebire de alte guverne, acesta va avea cea mai dificilă sarcină din toată istoria de peste 24 de ani a Republicii Moldova.

„Este un Guvern care va avea nevoie de un suport extraordinar de stabil în Parlament. Are nevoie de lipsa presiunilor puse pe viitorul premier, pentru că, la cea mai mică sincopă, corelată și cu presiunea străzii, lucrurile pot repede degenera. Ținând cont de rezultatele sondajelor din 2015, care sunt de o severitate nemaiîntâlnită în R. Moldova, eu cred că e o mare oportunitate, dar și un risc extraordinar pentru cine va prelua răspunderea pentru acest guvern, în momentul în care nu vor fi înregistrate rezultate. E un guvern care pleacă de la un nivel de încredere extrem de scăzut și el va trebui repede dus la zona de 20-30 %, ceea ce este foarte dificil. Nu va avea 100 de zile la dispoziție să demonstreze ce poate și, în pofida greutăților, este un guvern forțat să aibă rezultate imediate. De asemenea, pentru a recredibiliza întreaga arie politică, vor trebui să ia două-trei măsuri care să aibă efecte pozitive la populație. Până la urmă, rezistența acestui guvern va depinde de coaliție, care seamănă cu o struțo-cămilă ce nu știm încă cum se va comporta”, a menționat pentru DW analistul.

Ultima șansă pentru o viață mai bună pentru cetățeni

Pentru partidul condus de Plahotniuc aceasta este practic ultima șansă de a se menține la guvernare, iar pentru asta ar avea nevoie de pași urgenți de redresare a economiei naționale. Lipsa bugetului, precum și turbulențele prin care a trecut sistemul financiar-bancar al țării, au creat mari găuri, de pe urma cărora are de suferit populația. La aceasta se adaugă și schemele de corupție prin care au fost comise mai multe fraude financiare, ce au determinat partenerii de dezvoltare, cum ar fi FMI sau UE, să înghețe sursele de finanțare, atât de necesare pentru economia națională.

Veaceslav Negruță, expert în economie și ex-ministrul Finanțelor al R. Moldova, consideră că ghemul de probleme ce s-a acumulat pe parcursul ultimilor doi ani implică mai multe riscuri și mai puține certitudini pentru guvernare. „Un nou program cu FMI, în care să fie incluse politici economice, financiare, sociale, ar permite parțial deblocarea dialogului cu partenerii. Din păcate, din punct de vedere financiar 2016 este sub un mare semn de întrebare și, respectiv, acest dialog va fi unul dificil, deoarece aceștia nu vor fi la fel de deschiși și nu vor crede doar declarațiile sterile. Ei vor lua o pauză și vor analiza dacă Guvernul va fi capabil să aplice o serie de reforme, cum ar fi sistemul de asigurare socială și pensii, iar, într-un scenariu mai optimist, pachetele financiare de susținere R. Moldova, probabil, le va avea abia la toamnă sau la sfârșitul acestui an. Deocamdată Guvernul va avea de înfruntat această foame financiară prin două metode. Prima este consolidarea fiscală a rezervelor interne. A doua este revizuirea și optimizarea cheltuielilor publice. Aici, întrebarea principală este dacă vor rezista cetățenii și bugetarii, cei care depind de acești bani și care sunt tot mai puțini. Mai sunt și alte lucruri de rezolvat, precum sectorul bancar, energetic și cel al tarifelor, o listă întreagă de acțiuni din Acordul de Asociere cu UE, ce trebuiau implementate. Astfel, acest Guvern nu va avea prea mult timp ca să readucă R. Moldova la normalitate”, a explicat expertul.

Cum va acționa cabinetul condus de Pavel Filip și dacă un guvern politic este mai bun decât unul tehnocrat o va arăta doar timpul, care rămâne principalul dușman al clasei politice și al cetățenilor R. Moldova. La aceasta s-ar mai adăuga și instabilitatea geopolitică din regiune, care pune presiuni și pe Occident, care nu vrea să piardă Chișinăul de sub influența sa și pare că ar fi gata să accepte un guvern format din politicieni suspectați de corupție, decât pe alții care se declară adepții regimului de la Moscova.