Ce îi aşteaptă pe cetăţenii UE după Brexit?

Dacă viitoarea frontieră a Uniunii Europene va fi trasată prin insula irlandeză - idee pe care Bruxelles-ul o respinge categoric în interesul Irlandei, ca stat membru al UE - sau între Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit - ceea ce pentru Londra e de neconceput - reprezintă una din principalele întrebări la care nici până astăzi nu s-a găsit un răspuns. Fosta şefă a guvernului britanic, Theresa May, ar fi trebuit să lămurească problema în cadrul negocierilor pe tema Brexit, purtate cu Uniunea Europeană.

O altă chestiune spinoasă legată de Brexit este viitorul cetăţenilor UE care trăiesc şi lucrează de multă vreme pe teritoriul Marii Britanii, între care şi foarte mulţi români. Mai precis e vorba de dreptul la libera circulaţie de care aceşti oameni beneficiau în calitate de cetăţeni UE, într-un stat membru al UE.

Noul şef al guvernului de la Londra, Boris Johnson, refuză un acord cu Uniunea Europeană şi propune negocieri post-Brexit - propunere pe care o resping categoric toate celelalte 27 de state ale Uniunii. Johnson face presiuni şi recurge la şantaj.

El a semnalizat deja că nici nu se gândeşte să îndeplinească obligaţiile financiare ale Londrei faţă de UE, în cazul în care comunitatea europeană nu răspunde cererilor sale. În plus, e de aşteptat ca de la finele lunii octombrie, cetăţenii UE să întâmpine dificultăţi la frontiera cu Marea Britanie.

Sistem de punctaj pentru cetăţenii UE

Executivul britanic a anunţat că în cazul ajungerii la un Brexit fără acord, la 31 octombrie, cetăţenii UE, proaspăt veniţi în Marea Britanie, nu vor mai dispune de dreptul la libera circulaţie. Măsura nu îi va afecta, însă, pe cetăţenii UE care trăiesc deja în Marea Britanie.

Mulţi se tem totuşi că va fi greu de stabilit foarte clar cine intră în prima şi cine în a doua categorie. O purtătoare de cuvânt de la Londra a precizat că o astfel de reglementare s-ar afla în prezent în lucru: "Vom introduce legi mult mai severe în cazul noilor sosiţi, în vederea combaterii criminalităţii".

Persoanele din spaţiul comunitar, care vor să trăiască în Marea Britanie, vor fi selectate pe baza unui sistem de puncte, după model australian - a explicat premierul Johnson. Cei care se află deja pe teritoriul Regatului Unit ar putea rămâne.

UE nu îşi face griji prea mari

Ceea ce nu e foarte limpede e cum vor distinge grănicerii între cetăţenii UE cu drept de şedere şi cei fără acest drept. Aceasta pentru că în Marea Britanie nu există obligativitatea înregistrării la autorităţile de resort.

Până acum s-au înregistrat doar în jur de un milion din cei peste trei milioane şi jumătate de cetăţeni UE stabiliţi în Marea Britanie. Ei o mai pot face până la finele anului 2020. Şi, potrivit Ministerului britanic de Interne, în această privinţă nu se va schimba nimic.

Responsabilii initiaţivei "3 milioane", care se angajează în favoarea drepturilor cetăţenilor UE din Marea Britanie, cred că în cazul unui "No-Deal-Brexit", un Brexit fără acord, persoanele care nu s-au înregistrat încă ar putea avea probleme.

De exemplu pentru că n-ar putea dovedi angajatorului, proprietarului de locuinţă sau serviciului de sănătate că se află regulamentar în ţară. Până acum orice persoană din spaţiul comunitar putea să se stabilească fără probleme în Marea Britanie.

Acordul Brexit prevede o fază de tranziţie, până la sfârşitul anului 2020, privind dreptul la libera circulaţie. Acordul negociat cu UE a eşuat deja de trei ori în Parlamentul de la Londra şi dacă până la 31 octombrie nu se va ajunge la o înţelegere, Marea Britanie va părăsi UE fără acord.

Uniunea Europeană crede că e pregătită să facă faţă tuturor problemelor pe care un "No-Deal-Brexit" le-ar implica. "Suntem pregătiţi pentru toate eventualităţile", a subliniat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, admiţând, totuşi, că lipsa unui acord va crea dificultăţi atât cetăţenilor cât şi întreprinzătorilor din spaţiul comunitar. Dar Marea Britanie, a mai precizat ea, se va confrunta cu probleme şi mai mari decât celelate 27 de state membre.

Johnson insistă asupra renunţării la Backstop

Un alt măr al discordiei îl reprezintă frontiera dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. Şi în această chestiune, premierul Boris Johnson a făcut unele propuneri.

Într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului UE, Donald Tusk, şeful cabinetului britanic a solicitat din nou modificarea acordului negociat de predecesoarea sa cu Bruxelles-ul.

Johnson ar vrea anularea controversatei clauze "Backstop". Aceasta prevede rămânerea Marii Britanii în uniunea vamală a UE, până ce se va găsi o altă soluţie şi nu va fi nevoie de controale la frontieră, şi totodată ca în Irlanda de Nord să se menţină parte din reglementările privind piaţa UE. Susţinătorii înverşunaţi ai Brexit-ului se tem că prin Backstop, Marea Britanie ar putea rămâne strâns legată de UE pe termen lung.

Londra n-ar fi capabilă astfel să promoveze o politică proprie comercială. Johnson pledează, aşadar, pentru renunţarea la Backstop şi propune, în schimb, să se cadă de acord asupra renunţării la controalele vamale între cele două părţi ale insulei irlandeze. Până la finele unei perioade de tranziţie ar urma să fie respectate o serie de "înţelegeri alternative", care ar putea deveni parte dintr-un viitor acord comercial. Astfel clauza Backstop ar deveni superfluă.

UE a respins, însă, în repetate rânduri reluarea negocierilor cu Londra pe tema acordului Brexit şi susţine menţinerea clauzei Backstop, pentru a se evita, ca după ieşirea Londrei din UE, să fie introduse controale vamale între Irlanda de Nord, ca parte a Marii Britanii, şi Irlanda, ca membră a UE. În Irlanda de Nord ar putea reizbucni, într-o atare situaţie, conflictul dintre catolicii pro-irlandezi şi protestanţii pro-britanici.

Şi UE mai are chestiuni de rezolvat

Totuşi fără o apropiere între UE şi Marea Britanie, un aşa-numit Brexit dur devine tot mai probabil. La sfârşitul săptămânii trecute a fost dat publicităţii un document intern al guvernului britanic, care relevă o prognoză sumbră. În cazul unui Brexit dur, britanicii ar putea duce lipsă de alimente, medicamente sau benzină. Există şi riscul blocării porturilor şi creşterea cheltuielilor bugetare.

Neclare mai sunt numeroase probleme, între care cele privind importul de medicamente britanice de către autorităţile naţionale ale statelor UE sau dreptul pescarilor UE de a pescui în apele Marii Britanii.

La frontiere este foarte probabil să se formeze cozi interminabile - mai ales pentru camioane. Toate acestea vor afecta livrările de produse şi, în cele din urmă, exportul. UE subliniază că aceste efecte negative vor fi resimţite mai puternic într-o ţară cu aproximativ 66 de mlioane de cetăţeni decât pe piaţă internă a UE cu 450 de milioane de consumatori.

Noul premier britanic încearcă să obţină modificarea acordului negociat cu UE şi caută discuţii în acest sens cu partenerii europeni. Miercuri, Boris Johnson va avea o întrevedere la Berlin cu cancelara Angela Merkel, iar joi îl va întâlni, la Paris, pe preşedintele Emmanuel Macron. 

Medana Weident/dpa/rtr