Scholz: "Retragerea trupelor ruse este un semnal pozitiv"

Cancelarul federal Olaf Scholz a salutat retragerea parţială a trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina. "Este un semnal pozitiv, sperăm că vor urma şi altele", a declarat el după discuţia avută cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la Moscova. O detensionare a situaţiei "este imperativă", a adăugat el, subliniind că mijloacele diplomatice "nu au fost nici pe departe consumate" în privinţa crizei vizând Ucraina.

Toate ţările europene şi alianţa NATO au convingerea că securitate pe termen lung nu se poate obţine în dauna Rusiei, ci doar cu ajutorul ei, a spus şeful executivului de la Berlin. "Mai ales acum este nevoie de acţiuni curajoase, cu spirit de răspundere", a subliniat el. "Este sarcina şi obligaţia noastră de a împiedica, în calitate de şefi de stat şi de guvern, o escaladare războinică în Europa", a conchis Scholz.

La rândul său, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat: "Noi nu dorim un război în Europa". Acesta este şi motivul pentru care ţara sa cere vestului garanţii de securitate. Dar până acum nu există un răspuns satisfăcător la solicitările Rusiei. Putin a adăugat că este dispus să poarte noi negocieri cu vestul, dar acestea trebuie să se refere la întreaga problematică, fără a fi plasate între paranteze diverse chestiuni, a spus liderul de la Kremlin în conferinţa de presă comună cu Olaf Scholz.

Înaintea întâlnirii care a fost transmisă de televiziunea rusă, Scholz a subliniat importanţa dialogului. Pe acest fundal, el s-a declarat bucuros că poate face un schimb de opinii cu preşedintele Rusiei. "Cel mai important este ca relaţiile dintre state să fie rezolvate împreună, prin discuţii favorabile", a declarat politicanul social-democrat.

Putin a anunţat la rândul său că discuţia trebuie să se refere în principal la situaţia de securitate din Europa şi mai ales la conflictul din jurul Ucrainei. Cei doi responsabili au stat de vorbă la Kremlin aşezaţi la o masă albă cu lungimea de aproximativ şase metri, fiecare stând la câte un capăt al ei.

Scholz s-a referit şi la importanţa unor relaţii economice pozitive cu Rusia. Pe fundalul istoriei germano-ruse, "este foarte bine că avem relaţii economice consistente", a spus el. Anterior, cancelarul german refuzase ca partea rusă să-l testeze de coronavirus. În schimb, s-a lăsat testat de o doctoriţă din cadrul ambasadei germane la bordul avionului guvernamental imediat după aterizare. De aceea a şi coborât din aeronavă cu o întârziere de 40 de minute.

Moscova a anunţat retragerea parţială din regiunea de frontieră

Cu puţin timp înaintea sosirii lui Scholz la Moscova, Kremlinul a anunţat retragerea parţială a trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina. Unităţi din districtele militare din sudul şi vestul Rusiei "şi-au îndeplinit misiunile" şi se află deja în drum spre bazele lor permanente, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov. În plus au demarat şi operaţiunile de retragere a tehnicii de luptă, fără a se preciza cifre concrete.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, i-a comunicat lui Putin deja de luni că unele din manevrele militare controversate ale armatei ruse în propria ţară, precum şi în Belarus se apropie de final. Dar, potrivit purtătorului de cuvânt Konaşenkov, Rusia va continua "măsurile complexe la scară mare pentru instruirea operativă a trupelor şi formaţiunilor de luptă".

Marina face manevre în apropiere de Crimeea

Concentrarea masivă a trupelor ruse la graniţa cu Ucraina stârneşte de câteva săptămâni temeri vizând o iminentă invadare a acestei ţări învecinate. Potrivit administraţiei americane, în regiunea de graniţă au fost mobilizaţi "cu mult peste 100.000" de militari ruşi. Îngrijorări suplimentare a provocat şi o manevră a marinei de război în apropierea Peninsulei Crimeea din Marea Neagră. În cadrul exerciţiului s-a tras şi cu tunuri de mare calibru, pentru a se simula distrugerea unui submarin inamic, au informat surse guvernamentale de la Moscova.

Rusia respinge însă constant acuzaţia că ar plănui să atace Ucraina şi justifică mobilizarea trupelor în vestul ţării prin nevoia unor manevre militare. Concomitent, Kremlinul a tot reiterat în ultimele săptămâni că vede în NATO o ameninţare la adresa Rusiei.

În ajunul vizitei lui Scholz la Moscova, deputatul creştin-social din Bundestag, Thomas Silberhorn, a declarat că această vizită este o încercare de a opri în ultimul minut izbucnirea unui război. Este acum rândul preşedintelui Rusiei de a "emite semnale în direcţia unei detensionări", a declarat el pentru DW. Situaţia la graniţa estică a Ucrainei este în opinia sa "extrem de alarmantă" după concentrarea trupelor ruse în regiune.

Silberhorn a adăugat că, după întâlnirea de luni, de la Kiev, a cancelarului Scholz cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, vede "un spaţiu de negociere" la îndemâna lui Scholz, dar a avertizat că politica externă a Rusiei faţă de ţările vecine va rămâne neschimbată în viitorul previzibil. Cu referire la sancţiuni, Silberhorn a avertizat că acestea "vor depăşi cu mult sfera economică", fiindcă "în joc se află relaţiile dintre Rusia şi ţările din vest în integralitatea lor".

ia / os (afp, dpa, rtr, DW)