Cafeaua şi reducerea riscului de ciroză la alcoolici

Aserţiunea pe care o demonstrează internistul californian Arthur L. Klatsky în „Archives of Internal Medicine“ sună: Cu cât un băutor predispus la a deveni alcoolic bea mai multă cafea, cu atât mai redusă este probabilitatea ca el să se îmbolnăvească de ciroză hepatică determinată de alcoolism.

Nu toţi băutorii se îmbolnăvesc de ciroză hepatică. Pe lângă cantităţile mari de etanol acumulat de-a lungul timpului, joacă un rol important şi alţi factori: o predispoziţie genetică, modul de alimentare, fumatul, starea sistemului imunitar, interacţiunea cu alte toxine din ficat. Încă din anul 1992, o echipă de cercetători condusă de Arthur Klatsky a semnalat, pe baza unui studiu epidemiologic, o posibilă reducere a riscului unei ciroze hepatice prin consum mare de cafea. Acum Klatsky a extins studiul. I-a stat la dispoziţie materialul obţinut prin observarea unui eşantion de peste 125.000 de persoane cu un ficat sănătos în cadrul unui program desfăşurat de casa de asigurări americană „Health-Care-Providers Kaiser Permanente“ între 1978 şi 1985. Persoanele asigurate au completat un chestionar cuprinzător privind obişnuinţele lor de viaţă. Din acest grup multietnic de persoane, 330 s-au îmbolnăvit ulterior programului de ciroză hepatică. Cel mai interesant aspect pentru Klatsky: raportul invers proporţional dintre consumul de cafea şi riscul de îmbolnăvire a fost sub aspect statistic semnificativ.

Pentru interpretarea datelor s-a admis că pacienţii care consumau mari cantităţi de alcool, dar care nu beau deloc cafea reprezintă valoarea de risc 100 %. Raportat la această valoare absolută, s-au obţinut următoarele valori relative: cei care au băut cel mult o ceaşcă de cafea pe zi în ultimii 5 ani au avut un risc de îmbolnăvire de 70 %; la cei care au băut între una şi trei ceşti acest risc a fost de 60 %; valoarea de risc relativ a scăzut chiar la 20 % pentru cei care au băut patru sau mai multe ceşti de cafea. Rezultatele demonstrate statistic de Klatsky nu au nici o relevanţă în cazul unei ciroze hepatice determinată de alte cauze decât alocoolismul, de exemplu când aceasta apare ca urmare a unei hepatite B sau C.

Studiul cu pacienţii asiguraţi a mai permis şi alte observaţii, multe din acestea fiind confirmări ale unor cunoştinţe mai vechi. Pentru ambele forme de ciroză hepatică, riscul creşte odată cu vârsta, este mai ridicat la persoanele care fumează şi la cele ce prezintă supragreutate. Ciroza hepatică determinată de alcoolism a fost de două ori mai frecventă la bărbaţi decât la femei. La pacienţii de origine hispanică ciroza hepatică a fost în mod evident mai frecventă, la cei de origine asiatică, mai puţin frecventă decât media. A fost observat de asemeni faptul că ceaiul, care conţine de asemeni cofeină, nu a influenţat deloc riscul apariţiei unei ciroze, ceea ce înseamnă că în cafea există alte substanţe active biologic cu efectul observat. Medicul din California urmează să-şi concentreze cercetările asupra unor astfel de substanţe; el are deja unele repere, pe care îşi va sprijini studiile viitoare.