Business sau geopolitică pe spațiul aerian al Moldovei?

Compania ungurească susține că a luat această decizie din motive de securitate, după ce „a monitorizat îndeaproape situația din Moldova și a fost în permanență în contact cu diverse autorități și agenții locale și internaționale”. „Wizz Air” nu precizează însă cu ce autorități și agenții locale anume „a fost în contact”, pentru ca informația să poată fi verificată.

Autoritățile moldovene, care fac în permanență evaluări în privința riscurilor legate de securitatea spațiului aerian, se declară nedumerite de anunțul făcut de către această companie, mai ales că operatorul aerian solicitaseră Chișinăului, pe 14 februarie, aprobarea programului de curse pentru vară.

Reacția Chișinăului: O decizie „foarte stranie”

Deocamdată, Chișinăul nu a comunicat oficial dacă „Wizz Air” a consultat sau nu în prealabil autoritățile moldovene în privința sistării zborurilor, dar din reacția Autorității Aeronautice Civile a Republicii Moldova se subînțelege că asemenea preîntâmpinări nu au avut loc. Neoficial, în discuția cu corespondentul DW din Chișinău, responsabilii de domeniu din structurile guvernamentale de la Chișinău au apreciat decizia companiei ungare ca fiind „foarte stranie”. Cert este că, momentan, nicio alertă de securitate care să vizeze întreruperea zborurilor prin Moldova nu este activă.

Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) din Moldova susține că a fost notificată cu privire la suspendarea zborurilor de către „Wizz Air” prin e-mail. AAC precizează că s-a aflat „în permanentă colaborare și discuții” cu reprezentanții companiei, informându-i despre procedurile aplicate în scopul asigurării unui nivel corespunzător al siguranței și securității aeronautice. „Decizia luată de către Wizz Air a creat incertitudine, având în vedere că în data de 14 februarie operatorul aerian a solicitat aprobarea programului de zboruri pentru sezonul de vară, iar luni, 27 februarie, acesta a fost aprobat de către AAC.

Ca urmare a analizei riscurilor, instituțiile statului au stabilit că zborurile prin spațiul aerian național pot fi efectuate în siguranță, aplicând o serie de proceduri în acest sens”. AAC susține că regretă „decizia subită” luată de „Wizz Air” și anunță că va întreprinde toate acțiunile necesare pentru revenirea acestui operator pe Aeroportul Internațional Chișinău, dar și pentru atragerea altor companii aeriene low-cost.

Businessul evită zonele nesigure

Compania ungară își mută o parte din cursele aeriene din Chișinău la Iași – oraș din România (stat membru NATO) aflat la mai puțin de 100 de kilometri de capitala Republicii Moldova. În plus, aeroportul din Iași percepe taxe aeroportuare mult mai mici decât aeroportul din Chișinău.

Umbrela de securitate a NATO contează în contextul războiului declanșat de Rusia asupra Ucrainei. Moldova este stat neutru, cu războiul la hotar și cu o armată rusească de ocupație în regiunea transnistreană, controlată de un regim separatist pro-rus.

Din ziua declanșării războiului pe 24 februarie 2022, Moldova este guvernată în permanentă stare de urgență. Mai multe rachete rusești au survolat ilegal spațiul aerian al țării și au lovit ținte din Ucraina. Unele, doborâte de armata ucraineană, au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Din motive de securitate, spațiul aerian al Moldovei a fost închis de câteva ori - ultima dată pe 14 februarie 2023 - din cauza unui obiect necunoscut care a penetrat neautorizat spațiului aerian al țării. Două aeronave „Wizz Air” au rămas atunci la sol pe aeroportul din Chișinău.

Republica Moldova nu are nici un sistem antiaerian, primele demersuri internaționale în vederea dobândirii unui astfel de scutfiind făcute abia la sfârșitul anului trecut.

Agenții ruși de influență încearcă să dea vina pe guvernarea pro-europeană

După suspendarea zborurilor de către „Wizz Air”, unii lideri de opinie, dar și exponenții partidelor pro-ruse de la Chișinău au acuzat guvernarea pro-europeană de faptul că ar fi generat „isteria destabilizării” Moldovei de către Rusia și pentru faptul că ar insufla astfel nesiguranță în mediul de afaceri. Pe de altă parte, războiul este la hotar iar cârdășia Kremlinului cu politicienii fugari moldoveni, care urzesc răsturnarea ordinii constituționale, prin metodele războiului hibrid, este evidentă.

Marți, 28 februarie, pro-rușii aduc din nou la Chișinău, în mod organizat, oameni la un protest antiguvernamental. Nemulțumiți că sunt opriți de poliție până a ajunge la destinație, aceștia au blocat una din cele mai importante intrări în Chișinău. Acțiunea este în proces de desfășurare, la fața locului fiind implicată poliția. Protestatarii adunați de forțele pro-ruse au blocat și alte trasee din țară.

Nici o zi fără o sperietoare rusească pentru moldoveni

De când a început războiul în țara vecină, Republica Moldova se confruntă zilnic cu provocări hibride de securitate. În ultima vreme acestea s-au înmulțit. Pe de o parte, se încearcă crearea panicii în rândul cetățenilor, iar pe de altă parte este alimentată ura și neîncrederea oamenilor în instituțiile statului.

Săptămâna trecută, trei comunicate difuzate oficial de Moscova au încercat să acrediteze falsul precum că Ucraina ar intenționa să atace regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Scopul era inducerea fricii de război și generarea unui val de refugiați din Transnistria spre Chișinău. Autoritățile moldovene au reușit să demonteze acest fals iar planul rusesc a eșuat.

Săptămâna aceasta a fost repus în aplicare scenariul destabilizării Moldovei prin proteste cu oameni plătiți, transportați organizat cu autocarele spre Chișinău. Aceste proteste organizate de partidele pro-ruse, gestionate de la distanță de oligarhi fugiți din Moldova, urmăresc antagonizarea societății - divizarea în două părți gata să lupte între ele.

Falsuri și încercări de penetrare a sistemului de securitate

În aceste zile, Moldova este împroșcată cu sperietori false din toate părțile, inclusiv pe filiera agenților ruși de influență din România. În acest context se înscrie și știrea falsă despre așa-zisa „relocare” a unor sisteme de apărare antiaeriană din dotarea Armatei României către frontiera cu Republica Moldova. Falsul a fost demontat de către Ministerul Apărării Naționale din România, care precizează că imaginile folosite pentru propagarea acestui fake news sunt de la pregătirea paradei militare de 1 decembrie anul trecut.

În paralel, se încearcă penetrarea sistemului de securitate al Moldovei. Serviciul de Informații și Securitate din Moldova a anunțat că, în cadrul unor măsuri contrainformative orientate spre depistarea riscurilor în adresa securității naționale, a identificat prezența pe teritoriul Republicii Moldova a doi cetățeni străini, conectați la anumite centre subversive din afara țării. „Erau antrenați în activități de culegere de date și informații pentru punerea în aplicare a unui plan de destabilizare a situației interne din țară, cu provocarea schimbării prin violență a orânduirii constituționale. Cetățenii străini, deghizați în simpli turiști, erau coordonați din umbră de către un grup de persoane afiliat unei rețele conspirative de experți în tehnologii politice și inginerie socială de peste hotare”, susține SIS.

Instituția mai precizează că în perioada aflării în Moldova cei doi străini au inițiat acțiuni informativ-subversive de cercetare a diferitor locații în preajma unor sedii guvernamentale și obiective de infrastructură critică. De asemenea, aceștia au participat activ la monitorizarea și documentarea proceselor social-politice din țară și a acțiunilor de protest organizate în Chișinău de către anumite forțe politice. Indivizii au fost expulzați din Moldova și au primit interdicție de intrare în țară pe o perioadă de 10 ani.

Alertă falsă de raid aerian la Tiraspol

O altă provocare a fost pusă marți dimineață în aplicare la Tiraspol. La două posturi de radio rusești din regiunea transnistreană a fost difuzată alertă de raid aerian. Autoritățile separatiste pro-ruse de la Tiraspol au spus că cele două posturi de radio au fost atacate de hackeri și au cerut populației să nu intre în panică.

În paralel se lucrează la paralizarea justiției moldovenești. Oamenii care au deservit regimurile cleptocratice până în 2021 încearcă să blocheze sistemul prin propriile demisii în lanț pentru a bloca, pe de o parte, dosarele de mare corupție în care sunt cercetați oligarhii fugari, iar pe de altă parte, pentru a bloca procesul de evaluare externă a întregului corp de judecători.