Bani doar în schimbul iubirii?

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va cauza, anual, începând din 2021, o lipsă în bugetul comunitar de până la 11 miliarde de euro, conform estimărilor comisarului european pentru buget, Günter Oettinger. "Problema va trebui remediată printr-o mai bună utilizare a fondurilor, economii la buget şi sporirea contribuţiilor statelor membre", a declarat Oettinger la Bruxelles.

Anul acesta bugetul Uniunii Europene însumează 158 de miliarde de euro. Când britanicii vor ieşi din comunitate, bugetul va fi mai sărac cu 17% din încasările neto. Ceea ce înseamnă că ţările care varsă bani la buget îşi vor mări contribuţiile, în cele din urmă. Reducerile în sectoarele fonduri structurale, investiţii sau agricultură vor afecta actualele ţări beneficiare ca Polonia, Cehia, România, Grecia, Ungaria sau Spania. 

Cine dă mai mulţi bani?

Negocierile în jurul cadrului financiar multianual (CFM) vor deveni, după 2020, dificile şi de lungă durată, sunt convinşi diplomaţii europeni, întrucât toate ţările membre vor trebui să fie de acord cu punctele stabilite. Pe fondul alegerilor legislative care vor avea loc în toamnă în Germania, discuţia în jurul acestui subiect deja a început la Berlin. Cu câteva luni în urmă, şeful diplomaţiei germane, Sigmar Gabriel (SPD), afirma că Republica Federală va trebui să fie pregătită să contribuie cu mai mulţi bani la bugetul comunitar. Ministrul federal al finanţelor, Wolfgang Schäuble (CDU), este mai degrabă rezervat şi preferă să nu comenteze înaintea începerii negocierilor CFM. 

Pentru ţări ca Polonia sau Ungaria, care profită masiv de fondurile europene, dar, în acelaşi timp, au şi litigii cu UE, va fi şi mai dificil. Bruxelles-ul se gândeşte deja dacă n-ar trebui să scurteze fondurile alocate acestor state în urma îndoielilor Comisiei Europene privind respectarea statului de drept în Polonia şi Ungaria. La finele lunii mai, ministrul german al economiei, Brigitte Zypries (SPD), a agitat spiritele cu propunerea de suspendare a fondurilor structurale pentru aceste două ţări, ca avertisment. Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a respins imediat cererea, însă acum "propunerea ar putea fi luată în calcul", constată comisarul Oettinger.

Bani numai pentru un comportament adecvat?

Posibilitatea condiţionării fondurilor viitoare de respectarea statului de drept a fost inclusă şi în documentul de reflecţie al Comisiei Europene. Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională a făcut unele precizări. Până în 2020, sfârşitul actualei perioade bugetare, nu va există nicio legătură între alocarea de fonduri şi respectarea obligaţiilor de pildă privind politica faţă de refugiaţi, însă situaţia s-ar putea schimba. "Solidaritatea nu este o stradă cu sens unic", a avertizat Corina Creţu. Reducerea fondurilor pentru ţările care refuză să preia refugiaţi din Grecia sau Italia ar putea deveni realitate. 

State ca Polonia, Ungaria sau Slovacia, care beneficiază de fonduri europene, dar nu vor să primească refugiaţi, ar putea fi afectate. Împotriva acestor ţări şi a altora Comisia Europeană a demarat deja procedurile privind încălcarea acordurilor UE. Europarlamentatul ecologist Reinhard Bütikofer respinge condiţionarea acordării de subvenţii de aplicarea politicii UE. În opinia sa, o eventuală condiţionare ar diviza mai degrabă comunitatea decât s-o unească.

Speranţa e în gospodina econoamă

Deputatul european Markus Ferber (CSU) a recomandat o gestionare mai atentă a banilor europeni, ba chiar şi puţină zgârcenie. "N-avem nevoie de mai mulţi bani ci de priorităţi clare."  Ferber a apelat, în mod evident, la mândria şvabului Günther Oettinger. În Germania, şvabii trec drept oameni foarte economi. În plus, mai consideră deputatul Ferber, celor care nu respectă acordurile europene ar trebui să li se refuze subvenţiile. "Aceasta ar fi limba pe care ar înţelege-o şi est-europenii."

Dscuţia în jurul banilor a ajuns oricum şi-n sferele mai înalte ale politicii europene, la şefii de stat şi guvern. La summitul de săptămâna trecută, noul preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron, a afirmat că est-europenii consideră Uniunea Europeană un "supermarket". Premierul ungar Viktor Orban a pus remarca acidă a preşedintelui Macron pe seama vârstei sale, a făcut apel la respect reciproc şi la cooperare pragmatică.

Autor: Bernd Riegert / Claudia Stefan