Brexit: Vine următoarea ceartă

Noua rundă de negocieri între UE și guvernul britanic nici nu a început bine, și deja s-a ajuns la ceartă. Miniștrii care se ocupă în UE cu Brexitul au adoptat luni un mandat de negociere, în care sunt stabilite condițiile pentru așa-numita perioadă de tranziție. Șefa de guvern a Marii Britanii, Theresa May, pledase pentru o astfel de perioadă de doi ani după ieșirea țării din Uniune pentru a câștiga mai mult timp pentru negocierile comerciale propriu-zise. Dar condițiile pe care le stabilește UE acum nu le prea convin britanicilor.

Drepturi și obligații

În principiu, Consiliul de Miniștri cere ca Marea Britanie să-și respecte în perioada de tranziție drepturile și obligațiile la fel ca orice alt stat din UE, fără a mai putea însă influența deciziile la nivel european. Negociatorul-șef Michel Barnier a explicat la Bruxelles: "Britanicii au toate avantajele, la fel ca în cazul în care ar mai fi membri UE, dar atunci trebuie să respecte și aceleași reguli." Libera circulație a mărfurilor, serviciilor și persoanelor, precum și dreptul de ședere pentru cetățenii altor state UE în Marea Britanie trebuie să rămână valabile. Adepții conservatori ai Brexitului sunt de părere că UE ar dori ca Regatul Unit să depindă de Uniune cu toate că vrea, de fapt, să o părăsească. 

Negociatorul-șef britanic, ministrul pentru Brexit David Davis, a lăsat să se întrevadă luni la Londra că ar putea fi dispus să accepte o apartenență parțială la UE fără drept de vot pe durata perioadei de tranziție. În schimb, el solicită ca Marea Britanie să nu fie obligată să pună în aplicare toate legile emise de UE în această perioadă de tranziție. Davis își dorește un "mecanism de verificare" și un fel de mediere pentru a putea respinge eventual legi ale UE care nu le convin britanicilor.

UE respinge dreptul de veto pentru britanici 

Uniunea Europeană a respins această posibilitate încă înainte de negocieri. Un diplomat european a declarat că ar fi "o pierdere de timp" să se discute despre un astfel de mecanism, care nu poate exista din perspectiva UE pentru că i-ar oferi Regatului Unit drepturi speciale pe care nu le au celelalte state membre. Diplomatul a spus că britanicii par să se gândească la un fel de sistem legal paralel, care reflectă regulile din UE, fiind însă un sistem exclusiv britanic.

Mai mulți diplomați de la Bruxelles consideră că această discuție are principalul rol de a satisface diverse grupări din partidul conservator aflat la guvernare în Marea Britanie. Europarlamentarul conservator german Markus Ferber (membru al Uniunii Creștin-Sociale, CSU) a declarat la Bruxelles: "Londra nu poate să-și aleagă doar cireașa de pe tort - nici în perioada de tranziție, nici în viitoarea relație cu UE." Legislația europeană trebuie să rămână în vigoare și britanicii trebuie să-și respecte în continuare obligațiile financiare, dar nu mai au voie să participe la procesul decizional, consideră Ferber. 

UE i-ar permite Marii Britanii să negocieze pe cont propriu tratate comerciale cu alte state pe durata perioadei de tranziție. Acestea ar putea intra în vigoare însă doar după sfârșitul acestei perioade. Și negocierile Londrei cu UE despre viitoarele relații comerciale pot fi continuate în perioada de tranziție.

Multe întrebări fără răspuns

Controversele privind detaliile dreptului de ședere al cetățenilor UE continuă. Marea Britanie vrea să-i înregistreze pe cetățenii UE care își găsesc un loc de muncă și o locuință în Marea Britanie, direct după Brexit, deci după 29 martie 2019, și să le acorde un statut legal special. Comisia Europeană și negociatorul ei Michel Barnier insistă însă ca dreptul la liberă circulație să rămână valabil atât pentru cetățenii UE în Regatul Unit cât și pentru britanici în alte state membre până la sfârșitul perioadei de tranziție. "Până în ultima zi a tranziției, cetățenii UE au aceleași drepturi", a spus Barnier.

Cât va dura această perioadă rămâne una din multele întrebări legate de Brexit, care nu și-au găsit încă răspunsul. Theresa May, șefa de guvern a Marii Britanii, a vrut să obțină inițial o perioadă de tranziție de 24 de luni, deci până pe 1 aprilie 2021. Negociatorul-șef al UE Michel Barnier e dispus să ofere însă doar 20 de luni, până pe 31 decembrie 2020, argumentând că în 2021 începe o nouă perioadă de șapte ani pentru bugetul UE, din care va lipsi Marea Britanie, astfel încât Londra nu va participa la negocierea acestor sume.

Nu-i destul timp - ca de obicei  

Ministrul italian pentru afaceri europene, Sandro Gozi, i-a cerut guvernului britanic să prezinte clar ce poziții și obiective are pentru viitorul de după Brexit. "Cu cât mai repede, cu atât mai bine. N-ar trebui să pierdem timp cu negocierile privind perioadele de tranziție, ci să ne concentrăm asupra relației viitoare", a spus Gozi după decizia luată la Bruxelles, la care s-a ajuns după doar două minute, fără alte discuții. Celelalte 27 de state au o poziție comună, a subliniat Michel Barnier.

Ca de obicei, nu-i destul timp. Acordul pentru perioada de tranziție urmează să fie finalizat până la summitul UE din 23 martie. Mai rămân deci doar șase săptămâni pentru a clarifica multe probleme complexe și controversate. Un diplomat de la Bruxelles a declarat că acest obiectiv e ambițios, dar nu imposibil.

De abia după aceea vor începe negocierile despre viitoarele relații cu Marea Britanie, deci despre acordul propriu-zis privind Brexitul. Pentru a lucra la acest acord, ambele părți vor mai avea cel mult un an.

Autor: Bernd Riegert (das)