Brexit: Industria britanică pe baricade

Cu cât se apropia mai mult această zi de vineri, în care Theresa May urma să prezinte Cabinetului cel mai recent plan de compromis pentru Brexit, cu atât mai agitate au fost spiritele în rândul industriei britanice. Jaguar-Land Rover s-a alăturat recent firmelor care ameninţă să ia măsuri, în cazul unui Brexit dezavantajos. Deşi concernul face parte de ani buni din grupul indian Tata, "inima şi sufletul (companiei) rămân în Marea Britanie", după cum arăta managerul de top Ralf Speth în cea mai recentă declaraţie. "Noi, dar şi partenerii noştri din lanţul de distribuţie privim îngrijoraţi spre viitor, dacă negocierile pentru Brexit nu vor garanta buna desfăşurare a schimburilor vamale cu UE". În caz contrar, sunt periclitate circa 80 de miliarde de lire sterline din investiţiile planificate pentru anii următori. Concernul automobilistic JLR are 40.000 de angajaţi direct şi 260.000 care lucrează pentru furnizori. JLR se teme că va pierde miliarde de euro în cazul în care Brexitul va implica întârzieri la punctele vamale.  

Marile companii testează situaţiile de urgenţă

Încă de săptămâna trecută, Airbus şi BMW au lansat ameninţări similare. Într-o "apreciere de risc", managementul Airbus anunţă că, dacă Marea Britanie părăseşte Uniunea Vamală sau piaţa internă, atunci s-ar produce "o gravă întrerupere a producţiei". În acest caz, s-ar impune o "reevaluare a investiţiilor şi a menţinerii pe termen lung a producţiei în Marea Britanie". Segmentul Airbus UK are circa 14.000 de salariaţi şi asigură alte zeci de mii de locuri de muncă la companiile de furnizori.

La o zi distanţă, BMW a tras de asemenea un semnal de alarmă. Compania produce în zona Oxford modelul Mini. Conducerea concernului a solicitat guvernului de la Londra să prezinte clar relaţia cu UE, până cel târziu la sfârşitul acestei veri. Industria automobilistică britanică ar pierde enorm la capitolul competitivitate, dacă nu s-ar ajunge la un Brexit favorabil, a mai precizat şeful BMW-UK, Ian Robertson. Semnalul de alarmă vizează atât menţinerea liniilor de producţie în Marea Britanie cât şi investiţiile viitoare. 

Şi şeful Siemens UK, cu circa 15.000 de angajaţi în sectorul centralelor electrice şi al instalaţiilor de mari dimensiuni, se teme de urmările unui Brexit dezavantajos sau dur. "Este greu să prezinţi planuri de urgenţă, atât timp cât nu ştii pentru ce să planifici", explică Jürgen Meier. El solicită ca Marea Britanie să rămână cel puţin în Uniunea Vamală, în lipsa unei soluţii momentane mai bune.

După recentele poziţii oficiale ale reprezentanţiilor industriei, fostul ministru al economiei şi preşedintele liberalilor, Vince Cable, califică semnalele de alarmă lansate de Airbus ca fiind un moment de trezire al oamenilor, care acum înţeleg ce s-a întâmplat cu adevărat.

Curajul de a spune lucrurilor pe nume

Multă vreme firmele au preferat să urmărească de pe margine lipsa de acţiune în negocierile privind Brexitul ca şi luptele ideologice din interiorul guvernului. Susţinătorii Brexit au ridiculizat de la bun început aşa numitul "proiect frică" şi au lăudat neîncetat imensele avantaje globale ale părăsirii spaţiului comunitar. Ei au pretins mereu că UE va oferi gratuit toate avantajele Uniunii Vamale şi ale pieţei interne, pentru că ar depinde de piaţa britanică.

În realitate, exact contrariul este valabil şi datele statistice erau cunoscute: 44 de procente din exporturile Marii Britanii sunt destinate pieţei comunitare şi alte 14 procente ajung în state terţe, cu care UE are tratate comerciale. După Brexit, Marea Britanie va pierde toate aceste avantaje şi va fi nevoită să renegocieze toate contractele. În sens invers, doar 8 la sută din toate exporturile comunitare ajung pe piaţa britanică. În plus, europenii se dovedesc până acum extrem de uniţi şi nu vor să modifice în niciun fel regulile în vigoare, respingând toate solicitările referitoare la soluţii "creative" şi "adaptate" cerinţelor britanice. 

În iunie, şeful Uniunii Industriei Britanice CBI anunţa că sectoare întregi din industria britanică ar dispărea, dacă ţara ar părăsi Uniunea Vamală. Tot mai multe companii sunt evident îngrijorate, spunea atunci Paul Drechsler, în condiţiile în care mai toate depind de materia primă din Uniunea Europeană. Drechsler a mai anunţat că nu recunoaşte niciun avantaj economic în negocierea unor noi tratate cu state terţe. El a numit politica Brexit a guvernului de la Londra ca fiind "o viitură ideologică".

Dubii faţă de soluţia May de la Chequer

În această vineri, Theresa May a convocat întreg cabinetul la reşedinţa ei de la ţară de la Chequers, pentru o întrunire de lucru. Presa britanică se referă la o propunere nouă, care să cuprindă atât referiri la noile acorduri comerciale cu terţi cât şi posibilitatea unui trafic de frontieră fără piedici. Noua prescurtare ar fi FCA (facilitated customs arrangement) iar propunerea vizează o soluţie tehnică adaptată pentru viitoarele controale la graniţă. Sisteme de urmărire (Tracking System) ar putea însoţi până la 96 la sută din totalul mărfurilor care ajung în Marea Britanie. Firmele ar încasa taxele vamale corecte în partea britanică, iar autorităţile vamale ar aduna banii pentru a-i transfera ulterior către Uniunea Europeană.

Astfel de idei au fost de mai multe ori respinse de UE. Graniţa comunitară nu poate fi controlată de un stat terţ, ceea ce va deveni de altfel Marea Britanie după Brexit. Mai mult chiar, acesată tehnologie complicată nu există decât la nivel de plan şi o astfel de soluţie ar deveni un paradis pentru traficanţi, după cum consideră negociatorii europeni.

O înţelegere vamală nu va soluţiona nici pe departe cea mai stringentă problemă a Brexitului şi anume graniţa dintre Marea Britanie şi Irlanda. Aici problemele nu se limitează doar la taxele vamale pentru mărfuri, se impun clarificări şi în privinţa pieţei interne pentru produsele agrare, pentru creşterea vitelor sau alte sectoare.

Theresa May îşi doreşte un Brexit lin, cel puţin aşa se vede de la Londra. Ea a solicitat sprijinul colegilor din Olanda şi Germania. Greu de apreciat rămâne însă cum va arăta un "soft Brexit" , după ieşirea din piaţa internă şi din Uniunea Vamală. Până acum UE a oferit Marii Britanii doar două opţiuni. Prima ar fi modelul norvegian de rămânere în piaţa internă, pe care guvernul de la Londra îl consideră cel mai puţin dăunător. Sau mai există acordul de liber schimb după modelul CETA dintre UE şi Canada. Dacă se va accepta cea din urmă variantă, atunci sectoare din industria britanică vor părăsi insula.