Bjola: Rusia va încerca să alimenteze instabilitatea în țară

Spotmedia: Este decizia CCR una inavitabilă? Ce înseamnă ea propriu-zis?

Corneliu Bjola: Cred că trebuie să realizăm că data de 6 decembrie 2024 va rămâne în istoria post-decembristă a României ca un moment de referință, de inflexiune.

Este ziua în care România a rezistat, chiar dacă la limită, unui atac hibrid brutal din partea Rusiei, conceput să forțeze abandonarea aspirațiilor Revoluției din 1989, să rupă legăturile țării cu structurile de securitate transatlantice și să blocheze procesul de integrare economică și politică europeană.

Acest moment, care i-a luat prin surprindere pe mulți, era, poate, inevitabil, având în vedere agresiunea dezlănțuită de Rusia împotriva Europei și dorința sa declarată de a-și extinde influența distructivă asupra țărilor din regiune.

România a depășit (deocamdată) acest moment de criză

Decizia CCR de anulare a alegerilor reprezintă un act extrem, dar necesar, prin care statul român a ales să-și apere cu fermitate suveranitatea.

Pentru câteva zile, ne-am aflat pe marginea prăpastiei, aproape pregătiți să sărim, dar în ultima secundă am făcut un pas înapoi. România a depășit (deocamdată) acest moment de criză, însă cu dificultate, după o mobilizare lentă a instituțiilor statului, în special a celor de securitate națională.

Ce este esențial de subliniat acum este că România a reușit să reziste, chiar dacă efortul s-a desfășurat la limita cadrului constituțional.

Pentru cei care au refuzat să creadă în intenția Federației Ruse de a îngenunchea România, acest moment ar trebui să reprezinte o trezire la realitate și un apel urgent la mobilizare exemplară.

Să nu uităm, am câștigat această etapă, însă glonțul rusesc, care ne-a trecut pe la tâmplă, va reveni dacă nu învățăm rapid lecțiile din această experiență traumatică și nu remediem vulnerabilitățile pe care această agresiune le-a scos în evidență.

Pe termen scurt, prioritățile ar trebui să includă dezvoltarea unei capacități eficiente de reacție preventivă la atacurile hibride, consolidarea unui cadru juridic robust care să permită reacții rapide la astfel de agresiuni, înființarea unei task force interinstituționale dedicate protejării integrității electorale (inclusiv prin colaborare cu aliații NATO) și organizarea riguroasă a alegerilor prezidențiale de anul viitor.

Pe termen lung, este esențial să analizăm cauzele rupturii sociale profunde pe care această criză a revelat-o, arătând clar existența a două Românii: una modernistă, în general bine așezată economic, în linii mari seculară, majoritar urbană și confortabilă în cadrul cultural european; și o Românie tradiționalistă, marginalizată economic, cu valori religioase puternice, care se simte trădată de o clasă politică aparent detașată de preocupările lor din viața de zi cu zi.

Ambele direcții trebuie abordate: pe termen scurt, repararea vulnerabilităților instituționale, iar pe termen lung, reconectarea celor două Românii.

Cine și cum va realiza acest lucru reprezintă întrebarea esențială pentru următorii 4-5 ani. A ignora acest semnal de alarmă puternic ne va aduce, fără îndoială, înapoi pe marginea prăpastiei pe care am evitat-o, cu mare dificultate, în ultimele zile.

Ce urmează pentru România, politic și nu doar? Cum rămâne cu episodul Georgescu?

Urmează a doua fază, în care Rusia, prin intermediul agenților săi locali și online, va încerca să alimenteze instabilitatea politică în țară, exploatând vulnerabilitățile și tensiunile existente.

Terenul este fertil, existând multă anxietate în societate, pe care forțele aliniate politic cu Kremlinul vor încerca să o amplifice atât online, cât și offline.

Călin Georgescu deja a început, în disperarea sa, să transmită semnale care îndeamnă la nerespectarea legilor și a statului de drept. Acesta este un mesaj mascat de instigare la mișcări de stradă, pe care sperăm că cetățenii români nu le vor urma, dar, evident, instituțiile statului trebuie să fie pregătite.

Declarațiile lui Georgescu nu surprind, aliniindu-se complet cu agenda Kremlinului de a provoca și alimenta instabilitatea în societatea românească. Fiecare declarație a lui Georgescu adaugă noi elemente la dosarul penal deja consistent pe care îl are, iar atenția trebuie îndreptată și asupra celor care l-au sprijinit ilegal în eforturile sale colaboraționiste cu un stat ostil, orientate împotriva securității naționale a României.

În paralel cu contracararea pe termen scurt a acțiunilor ostile întreprinse de Federația Rusă și interpușii săi locali, consider că, din punct de vedere politic, trebuie să ne concentrăm pe pregătirea noilor alegeri, nu doar din punct de vedere tehnic, așa cum am menționat mai sus, ci și strategic.

Semnalul transmis în tururile de scrutin din ultimele două săptămâni este clar: este nevoie de o schimbare substanțială la nivelul clasei politice, nu doar de fațadă.

Aceasta reprezintă o oportunitate clară pentru toate partidele pro-occidentale să ajungă la un acord pentru desemnarea unui candidat comun, capabil să câștige alegerile prezidențiale din primul tur.

Având în vedere că miza alegerilor parlamentare nu va aduce un lider capabil să „tragă” partidul ca o locomotivă, impulsul de a reveni la „politics as usual” printr-o competiție fragmentară între forțele pro-europene trebuie evitat.

Alegerile recente au indicat clar miza ridicată a momentului în care ne aflăm și pericolul major pe care fragmentarea forțelor politice europene îl poate alimenta.

Este nevoie de un candidat credibil, deja testat electoral, cu o viziune clară pro-europeană și capabil să inițieze un dialog cu toate forțele politice.

Profilul domnului Nicușor Dan, ca lider autentic, onest și credibil, cu o fermitate interioară comparabilă cu cea a doamnei Maia Sandu, cred că merită să fie luat în considerare pentru un astfel de proiect politic.

În același timp, doamna Elena Lasconi este o personalitate de excepție, care și-a demonstrat incontestabil calitățile de a mobiliza societatea românească într-un moment de criză profundă, și cred că trebuie să rămână o forță principală în acest efort.

Totuși, este esențial să dăm dovadă de pragmatism. Dacă domnul Nicușor Dan ar accepta să facă acest pas, el ar putea atrage un spectru mai larg de susținere și ar aduce un potențial semnificativ pentru o realiniere rapidă a forțelor politice pro-europene.

Aceasta ar marca începutul unui efort coordonat pentru a aborda vulnerabilitățile majore din societatea românească, pe care această criză le-a scos la iveală.

Am asistat și la o incapacitate a serviciilor secrete, a instituțiilor în a preveni un episod ca acela prin care România a trecut. Ce înseamnă reformarea serviciilor de informații?

Este o temă sensibilă și dificilă în același timp. Sensibilă, deoarece este esențial să înțelegem ce nu a funcționat și ce a permis ca situația să degenereze atât de grav, încât întregul sistem de securitate națională să fie compromis.

Ani de zile, liderii români au subliniat necesitatea definirii Mării Negre ca zonă de importanță strategică pentru NATO, cu implicația că mai multe resurse NATO ar trebui alocate și desfășurate în această regiune, în special în România.

Criza politică din ultimele săptămâni a demonstrat o vulnerabilitate majoră a României în privința securității naționale, vulnerabilitate care trebuie corectată urgent.

Este necesar să aibă loc discuții serioase cu aliații NATO despre aceste lacune în fața agresiunilor hibride. Statele baltice, scandinave și Marea Britanie dispun de capacități și know-how puternice pentru monitorizarea și contracararea acestui tip de agresiune, iar colaborarea cu ele ar trebui să devină o prioritate în săptămânile următoare.  

În același timp, reforma serviciilor de informații este o temă dificilă, deoarece un astfel de demers trebuie realizat într-un timp foarte scurt, iar reformele substanțiale sunt greu de implementat pe repede-înainte.

Cu toate acestea, situația actuală impune ca acest proces de reformă sa fie lansat. Punctul de plecare ar trebui să fie o discuție aprofundată cu aliații NATO despre strategiile care, bazate pe experiența lor în fața agresiunilor hibride rusești, pot fi implementate rapid.

Citiți articolul integral AICI.