Cu viteza luminii spre primul vaccin anti-coronavirus

"Lightspeed", adică viteza luminii - așa a fost numit proiectul demarat la jumătatea lunii ianuarie de firma germană Biontech. Proiectul are ca scop crearea în timp record a unui vaccin împotriva noului coronavirus. Și așa a fost derulat proiectul - cu viteza luminii. Dezvoltarea unui vaccin durează, în condiții normale, între opt și zece ani. De data aceasta, cercetătorii din Mainz au reușit în ceva mai puțin de un an să aducă vaccinul lor în faza de aprobare finală în SUA.

Aprobarea ar urma să fie primită la jumătatea lui noiembrie. Biontech și partenerul american Pfizer vor solicita o aprobare în regim de urgență. Datele disponibile arată că vaccinul are o rată de succes de 90% în protejarea de COVID-19, după cum au anunțat Biontech și Pfizer. Acesta ar fi primul vaccin de acest fel anti-coronavirus la nivel mondial.

Și autoritatea europeană de supraveghere a sectorului farmaceutic EMA a vorbit la începutul lui octombrie de procesul de aprobare a vaccinului produs de Biontech și Pfizer. Vaccinul este testat în prezent într-un studiu pe mii de participanți. Pentru a grăbi procedura de aprobare, se verifică regulat rezultatele intermediare ale studiului, până când vor exista date suficiente pentru a lua o decizie privind aprobarea produsului, a anunțat EMA.

Terapie anti-cancer cu ajutorul sistemului imunitar

În spatele firmei de biotehnologie Biontech se află cuplul Ugur Sahin și Özlem Türeci. Deja în ianuarie 2020, când singura țară din lume care avea probleme mari cu coronavirusul era China, iar în Germania nimeni nu-și făcea prea multe griji privind o pandemie, cercetătorii medicali Sahin și Türeci au reacționat prin demararea procesului de căutare a unui vaccin împotriva acestui nou coronavirus. Trei luni mai târziu aveau deja prime variante de vaccin în dezvoltare clinică.

Până atunci, cei doi se preocupaseră de lupta împotriva cancerului. Abordarea lor diferă însă radical de tratamentele uzuale anti-cancer. Ei pleacă de la premisa că, din cauza diferențelor genetice care marchează mutațiile în celulele canceroase la fiecare pacient în parte, tratamentul anti-cancer ar trebui individualizat și nu aplicat universal prin formele cunoscute: operații, chimioterapie, radioterapie. Fiecare pacient ar avea nevoie deci de un tratament individualizat.

În acest sens, Sahin și Türeci se bazează pe faptul că organismul uman se apără adesea singur când este atacat de viruși și bacterii. Scopul lor este să dezvolte o terapie imunitară care să stimuleze capacitatea proprie de apărare a corpului pacientului, sistemul său imunitar, pentru a neutraliza tumorile maligne.

Cercetarea ca sens al vieții

"Mi-am dat seama repede că mă interesează știința", a spus Ugur Sahin cu ocazia decernării premiului Mustafa în 2019. Născut în Turcia, el a venit la vârsta de patru ani cu mama lui la Köln, unde tatăl lui lucra la fabrica Ford. După bacalaureat a studiat Medicina la Universitatea Köln. "Am fost interesat de terapiile imunitare", explică azi bărbatul de 54 de ani. Și de modul în care funcționează sistemul imunitar, precum și de modul în care poate fi el stimulat să identifice și să atace celulele canceroase.

A început să lucreze devreme ca cercetător în laborator, deja de la 20 de ani, povestește Sahin. "Aveam cursuri în fiecare zi până la ora 16, iar după aceea eu mergeam și lucram în laborator, în timp ce ceilalți studenți mergeau acasă. Stăteam în laborator până seara la orele 21-22, uneori mă prindea acolo și ora 4 dimineața", își amintește Sahin. După care pleca acasă pe bicicletă.

"Nu pot să spun că cercetarea mi s-a părut ceva greu." În 1992, Sahin a terminat studiile cu 'Summa cum laude', ulterior a lucrat ca medic specialist în Medicină Internă și Hematologie/Oncologie la Universitatea Köln, unde în 1999 a fost promovat ca profesor. A schimbat apoi la clinica universitară din Saarland, unde și-a cunoscut viitoarea soție, pe Özlem Türeci.

Özlem Türeci: Preocuparea pentru pacienți are rolul central

Özlem Türeci este fiica unui medic turc venit de la Istanbul în Germania. Când Sahin a venit în Saarland, Türeci studia acolo Medicina. Azi, în calitate de lector universitar extern la Universitatea Mainz, ea este considerată una din pionierii terapiei imunitare anti-cancer. "Am fost influențată de mică de faptul că tatăl meu era medic și nu mi-am putut imagina o altă profesie", spune Özlem Türeci pentru portalul online wissenschaftsjahr.de. "Cabinetul tatălui meu era chiar în casa familiei noastre și ne jucam mereu printre pacienți când eram mici; nu exista la noi acasă o delimitare strictă între Work și Life", spune Türeci.

Ea a fost marcată mai ales de familia ei, după cum a relatat portalului innovationsland-deutschland.de al Ministerului federal pentru Educație și Cercetare. "Tatăl meu era un medic foarte preocupat de soarta pacienților săi și încă de mică a insistat că un medic trebuie să se concentreze mai ales pe îngrijirea pacienților săi." Ea a dorit deci să-și ajute semenii la fel ca tatăl ei. Mai întâi a vrut să fie călugăriță, după cum a povestit revistei Impulse. Apoi s-a decis însă pentru Medicină.

Türeci și Sahin s-au căsătorit în 2002, iar Sahin lucra deja la Universitatea Mainz. Sahin s-a aflat în laborator și în ziua nunții - înainte de ceremonia de la starea civilă și după aceea din nou.

Crearea de firme noi: nașterea Biontech

În 2001, Sahin și Türeci au creat firma de biofarmaceutică Ganymed Pharmaceuticals, care dezvoltă medicamente anti-cancer pe baza terapiei imunitare. În 2016 firma a fost vândută pentru cel puțin 422 de milioane de euro. În 2008 a urmat noua firmă creată de Sahin, Türeci și alții: Biontech. Firma produce mai ales tehnologii și medicamente pentru terapii anti-cancer individualizate. Dar nici un produs nu a ajuns în faza de aprobare finală.

Sahin circulă tot cu bicicleta și în calitate de președinte al Biontech. El este în continuare profesor la Universitatea Mainz. Soția sa Türeci conduce la Biontech munca de dezvoltare clinică a produselor medicale și este în continuare lector extern la Universitatea Mainz.

Unul din tovarășii lor de drum, Andreas Kuhn, a spus la decernarea premiului Mustafa despre Sahin: "Rar am cunoscut pe cineva atât de inteligent precum domnul Sahin. Este mereu cu un pas în fața celorlalți. Când cineva vine cu o idee, el a ajuns deja în principiu acolo și a prevăzut-o." De 13 ani lucrează Kuhn la Biontech și este între timp Senior Vice President pentru RNE Biochemistry & Manufacturing.

"Domnul Sahin m-a impresionat de la bun început și cred că și acesta este un punct forte al lui - faptul că-i poate entuziasma pe ceilalți", crede Kuhn. Entuziasmul său e contagios, pe lângă argumentele științifice pe care le oferă.

Peste 1300 de angajați din peste 60 de țări lucrează în prezent la Biontech, mai mult de jumătate femei cu pregătire profesională de cel mai înalt nivel - cam un sfert au titlul de doctor sau PhD (Doctor of Philosophy). În octombrie, Biontech și-a internaționalizat statutul prin intrarea pe bursa americană de tehnologie Nasdaq. A crescut și mai mult de când este prezentă pe această bursă.

Speranța este în BNT162b2

Principiul ei este să identifice ce lucruri nu pot fi schimbate, lucruri pe care trebuie prin urmare să le acceptăm, a spus Türeci pentru innovationsland-deutschland.de. Dar trebuie simultan să ne concentrăm cu determinare și curaj pe lucrurile pe care le putem influența.

Sahin și Türeci dau dovadă de curaj și în această criză. "Investim acum deja masiv în extinderea capacității noastre de producție, pentru a putea face față producției comerciale a viitorului potențial vaccin BNT162. În ambele centre pe care le deținem la Idar-Oberstein și Mainz, liniile de producție merg non-stop", se spune în raportul actual al firmei. "Scopul nostru a fost de la bun început să facem pași importanți în paralel pentru a rămâne în timpul alocat producției", a spus Sahin pentru ZDF.

Munca de cercetare de ani îndelungați își arată acum roadele pentru cuplul Ugur Sahin și Özlem Türeci. Ugur Sahin deține 18% din acțiunile Biontech și a intrat în rândul celor mai bogați 100 de germani prin succesul companiei sale - cel puțin pe hârtie.