Bienala de Artă de la Veneţia

"Sky", "Serenity" sau "Audiction" se cheamă marile iahturi cu motor care acostează în fiecare an la Riva Sette Martiri, principala arteră de circulaţie a pelerinilor iubitori de artă între locurile de întâlnire Arsenale şi Serra dei Giardini. Până acum nimeni nu era deranjat de aceste vile plutitoare, de bogăţia expusă ostentativ. Dar acum lucrurile s-au schimbat. De când bombele lui Putin cad asupra oraşelor ucrainene, oligarhii ruşi interesaţi de artă trebuie să se teamă pentru iahturile lor de lux. De această dată la Veneţia va fi mai puţină aglomeraţie. Şi acesta nu este deloc singurul tribut plătit de Bienala de Artă pentru războiul din Ucraina.

Pavilionul Ucrainei

Curatorii şi artistul ucrainean Pavlo Makov, originar din Harkov, care trebuia să-şi expună din lucrări la Veneţia, au fost nevoiţi să-şi sisteze pregătirile din cauza invaziei ruse în ţara lor. Între timp Makov a ajuns în oraşul lagunelor împreună cu soţia şi cu mama sa, în vârstă de 92 de ani. Au trebuit să lase totul în urmă. "Facem acum tot ce putem pentru a le pune la dispoziție, lui şi curatorilor, mijloacele pentru expoziţia lor", a promis directoarea artistică a Bienalei, Cecilia Alemani, într-un interviu oferit cotidianului german "Die Welt".

Mai există o noutate: Cecilia Alemani este prima curatoare italiancă a principalei expoziţii din cadrul Bienalei de Artă. Din cauza amânării cu un an a Bienalei impusă de pandemie, experta de artă care trăieşte la New York a avut la dispoziţie mult mai mult timp. De ce se află atât de puţini artişti ucraineni şi ruşi pe lista pe care a întocmit-o? Foarte simplu: fiindcă în cadrul unui eveniment atât de mare cum este Bienala, este imposibil să ţii cont de fiecare naţiune. Alemani a ales doar trei poziţii istorice ucrainene la care se adaugă artista contemporană rusă Zhenya Machneva. "Din fericire nimănui nu i-a venit ideea s-o excludă pe Machneva fiindcă este rusoaică", a afirmat Alemani.

Pavilionul Rusiei

Pavilionul Rusiei la Bienală rămâne pustiu. Artiştii Kirill Savchenkov şi Alexandra Sukhareva, care trebuiau să-şi prezinte acolo lucrările, au declinat participarea. Rusoaica Alexandra a scris pe Facebook: "Nu există loc pentru artă când civili mor din cauza tirurilor cu rachete, când cetăţenii Ucrainei se ascund în pivniţe, când demonstranţilor ruşi li se închide gura." Curatorul lituanian Raimundas Malasauskas a declarat că în condiţiile invaziei ruse şi a bombardării Ucrainei el nu poate continua proiectul. Rusia are, la fel ca alte 27 de naţiuni, un pavilion propriu în Giardini, principalul loc de expoziţii al Bienalei.

„Tu ești un alt eu - O catedrală a corpului”, un proiect de Adina Pintilie

România participă la Bienala de Artă de la Veneția cu expoziţia „Tu ești un alt eu - O catedrală a corpului”/„You Are Another Me - A Cathedral of the Body”, a artistei și regizoarei Adina Pintilie. Curatoriat de Cosmin Costinaș și Viktor Neumann, proiectul reprezintă noua etapă a procesului de cercetare, în mai multe limbaje și discipline artistice, asupra intimității și corporalității, inițiat de Adina Pintilie în 2010 și manifestat public într-o fază anterioară, în domeniul cinematografic, cu lungmetrajul „Touch Me Not”, din 2018, distins cu marele premiu, Ursul de Aur, la festivalul filmului din capitala Germaniei "Berlinale".

În timp ce proiectul se înscrie în conversațiile actuale care reevaluează normativul în materie de gen, abilități și diversitate corporală, rădăcinile cercetării artistice se găsesc în experiența personală și în contextul artistei, precum și în procesele sale de experimentare și învățare, îmbogățite de colaborarea pe termen lung cu protagoniștii.

Adina Pintilie explorează rolul central pe care intimitatea îl joacă în viețile noastre, modul în care ne raportăm la noi înșine și la ceilalți, cu ajutorul unei metodologii aparte, inspirate de diverse practici corporale și investigații psihologice, de teoria atașamentului, terapia traumei, psihosomatică și Constelațiile Familiale. Proiectul propune noi posibilități de a vedea, de a gândi și de a relaționa, posibilități care destabilizează retoricile vizuale și politicile convenționale ale privirii, generând noi experiențe epistemologice și transformatoare.

Bienala actuală este preponderent feminină

Este foarte rar că Bienala se suprapune cu Documenta. Acest lucru a devenit acum posibil din cauza amânării impuse de pandemie. Documenta are loc o dată la cinci ani la Kassel, în Germania. În Veneţia arta se împarte pe 79 de pavilioane naţionale, pavilionul central din Giardini şi, desigur, pe zidurile istorice ale Arsenale, unde se construiau navele puternicei flote veneţiene. Este pentru prima dată în istoria de 127 de ani a bienalei că majoritatea artiştilor sunt de sex feminin.

Motto-ul Bienalei din acest an este "The Milk of Dreams" ("Laptele viselor"). Acesta este titlul împrumutat al unei cărţi despre făpturi fantastice scris de autoarea suprarealistă engleză Leonora Carrington (1917-2011). Pictoriţa, sculptoriţa şi scriitoarea în cauză a emigrat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial din Europa în Mexic. Potrivit lui Alemani "temele principale" ale expoziţiei sale sunt poezia, tehnica, ecologia şi feminismul. Curatoarea, care a studiat şi filozofia, a ales lucrările a 213 artişti din 58 de ţări. Între aceştia se numără în premieră şi artişti din Camerun, Namibia şi Uganda, Nepal şi Oman. Mai bine de două treimi din artişti participă în premieră la Bienală. Întâlnirea lor cu poziţii artistice consacrate ar putea fi palpitantă.

Pe listele de nume figurează artiste consacrate cum ar fi Nan Goldin, Rosemarie Trockel sau tânăra sculptoriţă şi artistă multimedia Monira Al Qadiri, kuweitiană născută în Senegal, cu studii în Japonia, care trăieşte între timp la Berlin. Şi tânăra kongoleză Sandra Mujinga îşi prezintă lucrările la Veneţia. În septembrie anul trecut, ea a obţinut premiul Galeriei Naţionale Berlin.

Bienala de la Veneţia se va desfăşura până pe 27 noiembrie 2022.