Berlinul nu este pregătit pentru tinerii romi din România
31 martie 2011
În trecut, ei poposeau aici doar în perioada estivală. Acum însă tind să rămână în Capitala federală. Prin urmare, guvernul regional a decis că micuţii de origine romă trebuie să frecventeze cursurile unor şcoli.
Ora de germană la şcoala primară Boddin din Neukölln. Profesorul Volker Steffens prezintă poze şi îi încurajează pe copiii, cu vârste între 7 şi 11 ani, să descrie ce văd. Deborah este unul dintre ei: "Eu este în Berlin. Eu sunt în Berlin şapte luni".
În primele săptămâni după ce sosesc în Berlin, copiii sunt înscrişi la cursuri normale. Dar repede devine clar că nu înţeleg mai nimic. De aceea ajung aici, explică Volker Steffens. Cinci zile pe săptămână, trei ore pe zi. Este un curs fără manuale, creioane sau radiere.
"Cei mai mulţi dintre copii nu pot scrie sau citi, nu au frecventat niciodată cursurile vreunei şcoli. Aşa încât trebuie să o luăm de la zero."
De curând, Steffens a convocat o şedinţă cu părinţii, la care nu a venit decât un singur tată. Familiile nu sunt aproape niciodată de găsit, mai explică profesorul: "Uneori nu au nici măcar o adresă poştală. Alteori nu au nume la adresele indicate. Nu are rost să le trimiţi scrisori şi cu atât mai puţin să îi suni."
Clase speciale pentru elevii de origine romă, care nu au nici un fel de cunoştinţe de limbă germană, clase care să existe luni sau chiar ani, sunt mai degrabă excepţii. În cele mai multe şcoli primare nu există fonduri pentru asemenea proiecte. Senatul berlinez a decis însă că va investi mai mult pentru viitorul acestor copii, chiar dacă lipsa profesorilor constituie o adevărată problemă. Cei care depun dosarele pentru un post la catedră trebuie să vorbească fluent română sau bulgară.
Ilegali în Germania
Munca nu este deloc uşoară, după cum explică consilierul pentru educaţie din cartierul-problemă Neukölln, Franziska Giffey: "Multe familii de romi consideră că frecventarea cursurilor este facultativă. Aşa încât elevii nu vin la şcoală. Ceea ce reprezintă o mare problemă."
Franziska Giffey mai adaugă că majoritatea părinţilor nu îşi dezvăluie adresele pentru că sunt rezidenţi ilegali. Romii din România şi Bulgaria vin în Germania ca turişti. Potrivit legii, ei au dreptul să rămână doar trei luni, ulterior fiind consideraţi emigranţi ilegali. Aşa încât părinţii se tem că dacă dezvăluie unde locuiesc ar putea fi expulzaţi. Giffey atrage atenţia şi asupra lipsei de cooperare dintre şcolile berlineze şi autoritatea pentru străini, precum şi asupra nevoii de a cunoaşte adresele copiilor.
"Avem nevoie de adrese pentru a trimite scrisori părinţilor şi pentru a decide la ce şcoală va merge un copil sau altul".
La şcoala din Reichwein, unul din trei elevi este rom. Aşa încât instituţia a angajat un asistent social, el înşuşi de origine romă. Hamse Butici vorbeşte fluent româna şi bulgara.
El vorbeşte despre neagra realitate, în care părinţii preferă să-şi trimită copiii la munci ocazionale în loc să-i trimită la şcoală.
"Pot spăla geamuri, pot cânta la diferite instrumente sau pot ajuta pe şantiere. Cei mai mulţi bulgari vorbesc turcă. Aşa încât lucrează pentru firme turceşti, ajutând pe ici pe colo."
Şcoala din Reichwein este mică, iar copiilor li se oferă ore speciale de germană. Şi totuşi, un sfert dintre elevi lipsesc în mod constant, mulţi dintre ei fiind căsătoriţi forţat, după cum explică directorul Jens-Jürgen Saurin:
"La 15 sau 16 ani, 20 la sută dintre ei sunt căsătoriţi. Vorbim despre adolescenţi în clasa a IX-a sau a X-a."
Saurin admite că numărul de imigranţi din Europa de Est creşte şi că cei mai mulţi se îndreaptă spre zonele sărace ale oraşului. Dascălul crede că Berlinul nu este deloc pregătit pentru acest aflux. Deşi are nevoie de noi profesori, până acum nici un vorbitor de română sau bulgară nu s-a prezentat la interviurile de angajare.
Autori: Lisa Steger / Alina Kühnel
Redactor: Ioachim Alexandru