1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Belgia - între săraci şi bogaţi

28 aprilie 2010

În criza care zguduie Belgia, bomboana de pe colivă a fost intonarea imnului flamand în Parlamentul belgian. Lupta este, dincolo de interesele politice, o confruntare între zonele bogate şi cele sărace ale Belgiei.

https://p.dw.com/p/N7xp
Yves Leterme
Yves Leterme - din nou sacrificatImagine: picture alliance / dpa

Cu numai două luni înainte de a prelua preşedinţia în termen a Uniunii Europene, Belgia se afundă în haos.

Regele Albert al II-lea nu renunţă la ideea soluţionării cât mai rapide a crizei sociale şi politice care scindează din nou micul regat.

Joi, premierul creştin-democrat, Yves Leterme, şi-a anunţat demisia. Gestul a urmat anunţului făcut de şeful flamand al liberalilor, Herman de Croo, referitor la retragerea din coaliţia de guvernământ, în urma neînţelegerilor privind problema lingvistică.

Conflictul lingvistic nu este nou

De mai mulţi ani, în circumscripţia electorală şi juridică din Bruxelles şi zonele limitrofe, este contestat, printre altele, dreptul de vot al cetăţenilor vorbitori de franceză în zonele cu populaţie majoritar flamandă.

Regele Albert al II-lea
Regele Albert al II-leaImagine: picture-alliance/ dpa

Deşi iniţial Albert al II-lea nu a acceptat demisia premierului Leterme, al cărui al doilea mandat nu a durat mai mult de cinci luni, la începutul săptămânii regele a renunţat la susţierea creştin-democratului, pe fundalul începerii negocierilor între rivalii flamanzi şi valoni.

Yves Leterme este însă sceptic, el declarând marţi, după mai multe ore de consultări politice că este "imposibil de ajuns la un compromis" în privinţa drepturilor de vot.

În acest moment, alternativa pare a fi numirea unui alt negociator care să găsească varianta acceptabilă astfel încât legiuitorii flamanzi să se folosească de majoritatea deţinută pentru a reglementa dreptul de vot al vorbitorilor de franceză din suburbiile Bruxelles-ului, locuite majoritar de flamanzi.

Mai prosperi din punct de vedere economic, flamanzii se bucură deja de autonomie substanţială, în vreme ce vecinii lor valoni susţin că organizarea la nivel federal este suficientă.

Mândrii de statutul lor de "Capitală Europeană", mulţi bruxellezi sunt în favoarea soluţionării rapide a actualei crize, pentru ca preluarea preşedinţiei în termen a Uniunii Europene, la 1 iulie, să pună pe tapet alte teme stringente, precum situaţia economică din ţară şi din întreaga comunitate.

Reprezentanţii Uniunii Europeni, găzduiţi în mare parte de Belgia, sunt optimişti în privinţa ieşirii din haos, ei mizând deja pe responsabilităţile asumate de politicienii belgieni la nivel comunitar.

Dacă ei vor fi în măsură să soluţioneze problemele globale, în condiţiile în care conflictele locale par departe de un final, rămâne de văzut.

Autor: Alina Kühnel

Redactor: Medana Weident