BCE pune Atenei pistolul la tâmplă

Potrivit unor relatări apărute în presă, Banca Centrală Europeană a cerut băncilor elene să nu majoreze volumul obligaţiunilor emise de statul elen, aflate în portofoliul lor. Măsura se referă inclusiv la obligaţiunile pe termen scurt, aşa-numitele T-bills.

Cererea a fost făcută din două motive, explică Martin Faust, din cadrul Frankfurt School of Finance. El a declarat pentru DW: "Pe de-o parte, situaţia din Grecia s-a înrăutăţit dramatic în ultimele două săptămâni, astfel că riscurile au crescut. Iar pe de alta, BCE s-a hotărât să-şi sporească presiunile la adresa guvernului de la Atena".

BCE a pus astfel capăt ultimei portiţe de finanţare, rămasă deschisă pentru guvernul ţării supraîndatorate. Executivul de la Atena a reuşit să se menţină la suprafaţă în ultimele luni emiţânt obligaţiuni de tip T-bills. Expertul bancar Faust a precizat că obligaţiunile emise pe termen de o lună sau două şi-au găsit cumpărători, în vreme ce, pentru cele emise pe un termen mai lung, potenţialii investitori au pretins dobânzi mult mai consistente.

Băncile finanţează statul prin T-bills

Obligaţiunile pe termen scurt au fost cumpărate cu precădere de băncile greceşti. Christoph Weil, economist în cadrul Commerzbank a descris acest sistem de avarie în următorii termeni: "Statul elen emite T-bills, băncile indigene le cumpără şi le depun pe post de garanţie la Banca Naţională, pentru a obţine lichidităţi proaspete".

Dar acest sistem are limitele sale. Grecia s-a înţeles cu creditorii să vândă T-bills în valoare de maximum 15 miliarde de euro. În plus, valoarea obligaţiunilor T-bills, depuse ca garanţie la banca emitentă nu are voie să depăşească 3,5 miliarde. Ori, în opinia lui Christoph Weil, ambele plafoane au fost deja atinse, şi strădaniile guvernului de la Atena, de a obţine o majorare a lor, au dat până acum greş.

Falimentul este o chestiune de câteva săptămâni

Aşadar, cu alte cuvinte, la ordinul BCE, băncile greceşti nu mai au voie să sprijine propriul lor stat, iar alţi investitori lipsesc cu desăvârşire. În această situaţie, guvernul lui Alexis Tsipras este silit să ajungă la o înţelegere cu creditorii. În caz contrar, intrarea în faliment este o chestiune de săptămâni şi nu de luni. Probabil că se va reuşi încă plata salariilor şi pensiilor pe luna martie, dar restul este cât se poate de inceret, a declarat Weil pentru DW.

În scopul evitării intrării în incapacitate de plată, Grecia trebuie să ajungă zilele viitoare la o înţelegere cu restul ţărilor din zona euro. Până atunci, BCE aprovizionează cu lichidităţi băncile elene cu ajutorul aşa-numitelor credite de avarie ELA (Emergency Liquidity Assistance).

La începutul lunii februarie, BCE a închis robinetul cu bani pentru băncile greceşti, decizând să nu mai accepte obligaţiunile emise de statul elen pe post de garanţie pentru noi credite. De atunci, majorează aproape săptămânal plafonul pentru creditele ELA. Cel mai recent, acest plafon atinsese valoarea de 71 de miliarde de euro.