Barierele europene, din nou coborâte

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nu a stat mult pe gânduri în primăvară, când a fost întrebat despre cea mai amară experiență din primul val al pandemiei.  

”Germania a închis frontierele (cu Luxemburg) fără să se gândească la cetățenii care au fost victima acestei decizii arbitrare a Berlinului ", a spus Juncker într-un interviu acordat Deutsche Welle.

În februarie 2021, Juncker poate privi situația cu mai multă relaxare. Tranzitul între cele două țări continuă neperturbat. Oricine călătorește din Germania în Luxemburg, țara natală a lui Juncker, nu trebuie să se teamă de controale la frontieră sau să respecte reglementările de carantină. Granița este în mare parte invizibilă. Cu toate acestea, Ministerul Federal de Externe a emis o avertizare de călătorie pentru țara vecină din cauza numărului mare de infecții - aproximativ 170 de cazuri săptămânale la o sută de mii de locuitori.

Reglementări stricte în loc de bariere

Cu toate acestea, granița dintre Germania și Luxemburg este una dintre puținele frontiere din UE care sunt încă pe deplin deschise în actuala pandemie. Majoritatea statelor UE au coborât barierele, cel puțin simbolic, descurajând călătorii cu reglementări de carantină și formalități de intrare foarte stricte, sau interzicând complet trecerea frontierei în cazurile care nu sunt de urgență. 

Mulți politicieni și-au revizuit promisiunile, potrivit cărora închiderea frontierelor în pandemie nu va separa oamenii din nou. Din punctul lor de vedere, politicienii regionali pot urmări adesea strict limitarea daunelor. Christoph Arend este membru al Adunării Naționale Franceze, reprezentând orașul de frontieră din Lorena, Forbach, chiar la granița cu Saarbrücken, în Germania. În ultimul an, Arend a subliniat în repetate rânduri că granițele din țara sa nu mai joacă niciun rol și că închiderea lor ar da peste cap familiile și satele. Totuși, acest avertisment nu a fost de mare ajutor. 

În ianuarie, guvernul de la Paris a decis să permită cetăţenilor UE intrarea în Franța numai în baza prezentării unui test negativ. Arend a reușit să scutească de acest regulament navetiștii transfrontalieri care nu au rămas dincolo de granițe mai mult de 24 de ore. 

Lipsa protestelor împotriva controalelor la frontieră 

În prezent, nu au loc proteste importante împotriva noilor reglementări în zona de frontieră franco-germană. În schimb, situația din sudul Germaniei este mult mai tensionată. Austria a interzis de mult călătoriile turistice, impunând o carantină de 10 zile. 

Începând de miercuri, cine nu este intimidat de acest lucru trebuie să prezinte în plus un test PCR negativ sau tip antigen nu mai vechi de 72 de ore. Toți cei care intră în Austria trebuie să se înregistreze electronic înainte de a călători în această țară și să aibă asupra lor o confirmare de primire. Reglementările se aplică inclusiv și traficului de frontieră de mică amploare, cum ar fi deplasarea la benzinărie, de exemplu. 

Partea germană și-a extins la rândul ei controalele. ”Încercăm să controlăm cât mai mult posibil”, explică uin purtător de cuvânt al poliției bavareze, Stefan Sonntag. Controalele, explică partea germană, vizează în primul rând prevenirea răspândirii mutațiilor virusului, mult mai contagioase, în landul austriac de frontieră Tirol și relaxarea care a intrat în vigoare în Austria la începutul săptămânii. 

Protejarea propriilor succese 

Pentru partea bavareză, închiderea completă a frontierelor nu mai este deloc un subiect tabu: secretarul general al Uniunii Creștin-Sociale (CSU) din Bavaria, Markus Blume, a descris acest pas drept unul de ”forță majoră”. Iar premierul bavarez, Markus Söder, a criticat vecinii din Austria pe un ton foarte sever: ”Consider discutabil faptul că Austria permite deschideri extinse în această situație incertă, deși incidența acolo este semnificativ mai mare decât în ​​Bavaria”. 

Consultarea valorilor incidenței de ambele părți ale frontierelor nu a fost niciodată complet redusă în timpul pandemiei. În contextul actual se află însă în centrul atenției. Probabil și pentru că Germania, prin actualul lockdown care tocmai a fost prelungit până la 7 martie, dorește să reducă valoarea incidenței cu mult sub 50 – o abordare mult mai radicală decât țările vecine. 

Nicio excepție pentru casele de vacanță 

Însă nu numai Germania încearcă, prin controale stricte la frontieră, să-și asigure propriul succes în combaterea pandemiei. Danemarca, a cărei incidență săptămânală este puțin peste 50 de cazuri la 100.000 de locuitori, a declarat întreaga lume drept zonă cu risc ridicat. 

Intrarea turiștilor în țară este complet interzisă chiar și pentru proprietarii germani de ambarcațiuni sau case de vacanță. Există câteva excepții pentru navetiștii transfrontalieri, care însă trebuie să prezinte un test negativ. 

Deși în cadrul summit-urilor, șefii de stat și de guvern din UE se străduiesc să obțină unanimitate în privința măsurilor de combatere a pandemiei, regulamentele de acces în țările membre sunt foarte diferite. Înainte de ultimul summit al UE, guvernul francez a încercat să impună ideea ”controalelor de sănătate” uniforme la frontiere, dar nu a reușit să treacă proiectul. 

Lipsa coordonării în UE 

Cu toate acestea, din punctul de vedere al strategiei #Nocovid care se discută în Germania, ar fi necesară coordonarea, în caz contrar planul fiind lipsit de o bază importantă. ”No Covid” descrie o inițiativă din Germania care dorește să reducă incidența de șapte zile sub zece cu ajutorul unui lockdown de lungă durată înainte de a se lua în considerare relaxările restricțiilor. 

Până în prezent, partenerii UE nu au reușit să cadă de acord nici măcar asupra unor strategii unitare de testare. De asemenea, fiecare stat membru are propriul răspuns la întrebările care privesc deschiderea școlii. Fie că este vorba despre Germania, Franța, Austria sau Danemarca - în Europa, toate guvernele se bazează pe reducerea mobilității populației pentru a încetini răspândirea virusului. 

În această logică ar trebui să funcționeze și controalele la frontieră. Pe de altă parte, anul trecut au fost discutate și alte concepte. De pildă, experții au sperat că aplicațiile digitale de avertizare vor ajuta la stăvilirea pandemiei și dincolo de granițele naționale. 

Aplicațiile funcționează dincolo de granițe 

Statele UE au reușit cel puțin să consemneze un anumit succes tehnic în acest domeniu. O sumedenie de aplicații de avertizare sunt acum compatibile între ele (aplicația austriacă a fost adăugată acum câteva zile). Prin urmare, un austriac care a avut un contact potențial periculos cu un utilizator al aplicației germane ar urma să fie avertizat în legătură cu acest lucru de aplicația sa. 

Acest schimb de date are loc și între Belgia, Danemarca și Polonia. Însă, cum frontierele sunt deja închise, eficacitatea aplicațiilor rămâne deocamdată limitată. De altfel nici măcar în Germania, unde părți largi ale populației au îmbrățișat ideea folosirii aplicației, nu s-a observat o influență a acesteia asupra ratei de infecție. 

În plus, în Franța funcționează o aplicație incompatibilă cu toate celelalte programe similare din Europa și care este consideră drept eșuată în Hexagon. În țara fostului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nici măcar nu există o asemenea aplicație. Şi e foarte posibil ca ţara navetiștilor, Luxemburg, să  ici nu mai ofere o astfel de aplicaţie.