Kalaşnikov la 300 de euro

Teroriştii de la Paris au folosit, potrivit presei, printre altele şi două mitraliere de tip Zastava M70 fabricate în fosta Iugoslavie. Şi în atacul de la redacţia săptămânalului "Charlie Hebdo", din luna ianuarie, atentatorii au tras cu arme provenite din Balcani. Cu puţine zile în urmă, distrugerea unei celule teroriste kosovare în Italia şi Kosovo a scos la iveală un întreg depozit de armament, ascuns într-un sat din Kosovo.

De la războiul din fosta Iugoslavie, din anii '90 şi de la jefuirea arsenalului de armament albanez în anul 1997, comerţul ilegal cu armament este tot mai înfloritor, nu doar în Balcani. Arsenalul militar al fostelor state comuniste a ajuns de mult în occident. Preţurile variază. În timp ce în zona balcanică, un Kalaşnikov costă între 300 şi 500 de euro, în restul ţărilor acelaşi automat se vinde cu până la 2.000 de euro.

Arme ieftine pentru terorişti

Un studiu, realizat de "Flemish Peace Institute" din Bruxelles, atestă că cea mai mare parte a armelor ilegale provine din statele balcanice. "Este vorba despre Serbia, Croaţia, Bosnia, Albania. Se poate spune că multe dintre aceste state au probleme serioase cu traficul ilegal de armament", declară unul din autorii studiului, Nils Duquet. "Sunt arme rămase, după războaiele din Balcani, în posesia oamenilor". În Balcanii de Vest predomină armele ilegale, în detrimentul celor legale.

Cel târziu după atentatele de la Paris, a devenit evident că siguranţa Europei este serios periclitată. "Nu ştim cum au obţinut armele teroriştii din Paris", declară, la Belgrad, expertul ONU pentru armament, Ivan Jerzhanovski. "În Balcani există încă mult armament ilegal şi ştim că există legături între comercianţi, criminalitatea organizată şi teroriştii care le cumpără." Expertul lucrează în cadrul organizaţiei ONU "South-Eastern and Eastern Europe Clearinghouse for the Control of Small Arms and Light Weapons" (SEESAC), specializată în controlul muniţiei uşoare în sud-estul şi estul Europei .

"Piaţa neagră a criminalităţii şi terorii"

Şi expertul kosovar pe probleme de securitate, Burim Ramadani, de la Institutul pentru Studii Europene din Priştina, apreciază că potenţialul de risc este foarte ridicat. "Statele din Balcanii de Vest sunt fragile", spune el. "Ceea ce facilitează teroriştilor accesul la cantităţi impresionante de armament".

Fostul şef al serviciilor secrete albaneze, Fatos Klosi, se referă la un alt aspect al traficului de armament. Teroriştii plătesc foarte bine şi găsesc mereu arme pe piaţa neagră. Ştim că în Balcani există o piaţă neagră a criminalităţii şi terorismului."

Îngrijorătoare sunt cifrele referitoare la armele ilegale din Balcani. Potrivit Ministerului de Interne din Serbia, numai în acest stat se apreciază că s-ar afla în circulaţie între 200.000 şi 900.000 de arme uşoare. Un raport al ONU de anul trecut cifrează volumul armelor ilegale din Kosovo la circa 450.000, într-un stat cu o populaţie de numai 2 milioane de locuitori. Organizaţia SEESAC din Belgrad estimează că în Bosnia-Herţegovina s-ar afla în posesie ilegală nu mai puţin de 750.0000 de arme.

Lipsesc informaţiile clare

În cazul Albaniei, se pot face doar speculaţii, crede Fatos Klosi. În mod sigur însă, volumul de armament ilegal este impresionant. "Ştim că multe arme au ajuns în mâinile unor grupări criminale. Dar şi oameni absolut normali deţin armament. După jefuirea arsenalului albanez în 1997, aceştia le-au depozitat în zonele rurale ale ţării. Sunt oameni care se simt în siguranţă dacă deţin arme."

Situaţia este similară în toată zona Balcanilor de Vest. Mulţi au păstrat muniţia după încetarea războiului, spune Nils Duquet. "Am aflat că aceşti oameni încep să vândă acum arme unor persoane care le transportă ilegal în UE. Acolo, circulă de la o grupare criminală la alta."

După războaiele din Balcani, au existat campanii menite a-i convinge pe deţinătorii de arme să le declare de bunăvoie. Fără succes. În acest an, în Serbia au fost înapoiate autorăţilor numai 7500 de arme.