Balcanii de Vest: Integrare europeană în grup sau pe rând?

Țările din Balcanii de Vest au obținut în 2003 lumină vedere din partea responsabililor europeni de la Bruxelles. UE e dispusă să primească aceste state în rândurile sale. Totuși euforia de atunci pare să se fi risipit. Cine și când va putea adera la Uniunea Europeană e cât se poate de neclar. În ce privește promisiunea făcută acestor state la Salonic, în 2003, UE a pierdut deja de mult din credibilitate, e de părere Gernot Erler, SPD, fost ministru de stat în ministerul federal de externe, președintele Societății pentru Europa de Sud-Est, în dialog la DW. O consecință a acestui fapt este că țările în cauză au devenit ușor influențabile din alte direcții. "În această competiție a strategiilor au existat în trecut tentative din partea Chinei, Rusiei, Turciei sau a statelor arabe de a câștiga influență în regiunea Balcanilor de Vest", a menționat Erler cu prilejul reuniunii anuale a Societății cu sediul la München. El a salutat, în același timp, noua strategie a UE care conține un plan de acțiune concret.

Florian Bieber, profesor pentru studii sud-est-europene la Graz, nu împarte acest optimism: "Diagnosticul e bun, dar propunerile sunt greșite", consideră el. Strategia e bună, pentru că, pentru prima dată, Comisia Europeană a identificat problemele existente în regiune. Concret e vorba despre influența intereselor private în sectorul public (state capture), de criminalitate organizată, corupție și încălcarea principiilor statului de drept. Ceea ce nu e bine e că propunerile nu sunt tocmai clar definite, susține Bieber, adăugând: "Se evită o confruntare directă cu cei care creează aceste probleme".

Nu trebuie pierdută din vedere opoziția

Aceștia sunt adesea, spune Bieber, elitele la putere. Politologul austriac avertizează față de transpunerea în viață a acestei strategii, focalizând doar aceste elite, neglijând forțele de opoziție: "Trebuie avută grijă ca opoziția să nu alunece spre o retorică naționalistă  anti-europeană", mai atrage atenția Bieber. Aceasta s-ar putea întâmpla, în prezent, cu ușurință în Kosovo și Serbia. "Și acesta ar fi lucrul cel mai periculos, anume dacă Uniunea Europeană s-ar alia cu autocrații acelor țări și ar pierde susținerea opoziției, care încearcă, în mod democratic, să-și exprime poziția critică."

Și deputatul social-democrat din Bundestag, Josip Juratovic, consideră că în Balcani clasa politică reprezintă marea problemă. Există mulți politicieni, care "nu vor nici în ruptul capului aderarea la UE, pentru că acolo vor găsi un sistem reglementat, un stat de drept, o societate rânduită. Într-o astfel de societate nu văd, pentru ei, o șansă de viitor", spune Juratovic, care pune pe seama electoratului din Balcani această evoluție. "Cum e poporul, tot așa sunt și politicienii, din păcate", spune parlamentarul germano-croat. "Noi nu vrem colonii în regiune, ci parteneri în sens democratic."

Numirea unui termen, doar ca motivație

Pentru parlamentarii germani un lucru este sigur: în Uniunea Europeană nu vor fi primiți decât cei care îndeplinesc condițiile stabilite. Așa vede lucrurile și Manuel Sarrazin, reprezentantul Verzilor ecologiști în Bundestag. Ca atare, termenul comunicat de responsabilii UE - anul 2025 privind aderarea statelor Serbia și Muntenegru - nu este unul definitiv, ci tentativa de a obliga statele în cauză să-și îndeplinească până atunci obligațiile asumate. "Dacă până în 2025 elitele naționale politice nu și-au respectat promisiunile, atunci vor trebui să explice electoratului și cetățenilor țării de ce nu au făcut-o, deși ar fi fost posibil", mai spune Sarrazin.

Parlamentarul CDU Peter Beyer atrage, la rândul său, atenția asupra importanței îndeplinirii condițiilor ca unic criteriu de aderare. Asta înseamnă că "vor trebui transpuse în viață măsuri concrete, cum sunt reformele vizând administrația publică, statul de drept, combaterea criminalității organizate și a corupției. Condițiile nu trebuie îndeplinite doar pe hârtie, ci și în viața reală", apreciază Bayer. Politicianul creștin-democrat mai crede că un rol important revine parlamentelor țărilor respective: "Acestea trebuie să se emancipeze. Ele trebuie să înțeleagă că reprezintă o putere în sine pentru a putea acționa ca atare".

Michael Schmunk nu consideră că e tocmai bine ca Serbia și Muntenegru să fie primite în UE înaintea celorlalte state din zonă. Diplomatul german a reprezentat Republica Federală la Sarajevo și Priștina, iar în prezent este activ, în calitate de expert pentru Europa de Sud-Est, în diferite think tank-uri. "Țările care ar rămâne pentru o vreme pe dinafară, în special Kosovo și Bosnia, care au o situație grea în interior, ar întâmpina mari dificultăți pe calea aderării la UE", opinează Schmunk, cu gândul și la lipsa de euforie în rândul partenerilor europeni față de extinderea în continuare a UE. El propune ca cele șase state din Balcani să-și unească forțele și să dezvolte o strategie comună menită să reducă scepticismul partenerilor europeni. "Atunci, spune el, cred că există o șansă, ca într-o zi statele din Balcanii de Vest să poată fi primite în grup în rândurile Uniunii."

Adelheid Feilcke, Anila Shuka/ maw