Azilanţii îşi cer drepturile la Poarta Brandenburg

Trecut sumbru şi viitor incert: pleacă din ţările lor în căutarea siguranţei şi a unei vieţi mai bune, dar deseori ceea ce găsesc în Germania e mult sub aşteptări. Solicitanţii de azil au interdicţia de a-şi părăsi căminele în care au fost repartizaţi, sunt nevoiţi să se descurce cu 134 de euro pe lună, nu vorbesc limba germană şi nu au drept de muncă. Iar acest statut se poate extinde pe perioade nedeterminate.

După un marş de protest de 600 de kilometri, din oraşul bavarez Würzburg până la Berlin, un grup de azilanţi îşi cere drepturile de peste o lună în faţa Porţii Brandenburg. Şi cu toate că Bundestagul e la câteva sute de metri distanţă, vocile lor nu par să fie auzite.

Demonstranţii au întrerupt acum greva foamei, însă rămân în continuare în centrul capitalei: „Lupta pentru drepturile noastre continuă până ne vom atinge scopurile. De aceea, adunăm azi puteri noi”, a declarat un membru al grupului.

Mai mulţi bani, dar nu pentru toţi

În luna iulie, Curtea Constituţională a Germaniei a declarat legea privind condiţiile solicitanţilor de azil, intrată în vigoare acum 20 de ani, ca fiind neconstituţională. În urma deciziei judecătorilor de la Karlsruhe, refugiaţii urmează să primească alocaţii lunare similare ajutoarelor sociale în Republica Federală.

Un subiect controversat în rândurile partidelor politice din Germania şi o problemă totodată destul de dificil de rezolvat, având în vedere diversitatea dosarelor de cerere de azil. Până în octombrie 2012, din aproximativ 50.000 de cereri de azil au primit statutul de refugiaţi 16,4%. Cei mai mulţi provin din Turcia, fosta Iugoslavie, Irak şi Afganistan.

Coaliţia conservator-liberală de la Berlin a reacţionat la verdictul Curţii Constituţionale cu un proiect de lege prin care solicitanţilor de azil li s-ar aloca pe viitor sume mai mari, însă sub formă de bunuri, cum ar fi pachetele cu mâncare. Dar propunerea a fost calificată drept discriminatorie de către opoziţie şi câteva organizaţii pentru drepturile omului. Pentru că de la aceste prerogative ar fi excluse persoanele provenite din ţări în care viaţa sau libertatea nu le e ameninţată.

Mai puţini romi ?

În plus, ministrul federal de Interne Hans–Peter Friedrich (CSU) a recomandat recent ca refugiaţilor veniţi din Macedonia şi Serbia, de pildă, să li se reducă sumele de bani primite din partea statului german. „Verdictul Curţii Constituţionale”, a declarat Friedrich, „ne face ţara şi mai atractivă pentru refugiaţii economici, care vin aici şi pleacă înapoi cu buzunarele pline”.

Vizaţi au fost în special cetăţenii romi din fostele ţări iugoslave. Reprezentanţii organizaţiei Pro Asyl consideră că „guvernul ignoră verdictul Curţii Constituţionale, prin acest proiect de lege coaliţia de la Berlin făcându-şi campanie electorală pe spatele solicitanţilor de azil”.

În luna septembrie, au solicitat azil în Germania mai mulţi sârbi (1.395) şi macedoneni (1.040) decât refugiaţi veniţi din Afganistan şi Siria. Ministrul Friedrich a propus de altfel şi reintroducerea vizelor pentru cetăţenii din Macedonia şi Serbia.

În timp ce, pe plan politic, soluţiile întârzie să apară, refugiaţii au decis să rămână la temperaturi scăzute în faţa Porţii Brandenburg. Ei cer în special acces pe piaţa muncii şi dreptul de a părăsi căminele de azilanţi şi acuză guvernul german de indiferenţă faţă de situaţia lor disperată.

Conform Eurostat, Germania s-a aflat anul trecut pe locul al doilea în Europa, după Franţa, în ceea ce priveşte numărul cererilor de azil, urmată de Italia şi Belgia.